Dragobetele aduce primăvara

La zece zile după Valentine’Day, românii sărbătoresc astăzi Dragobetele considerat, în mitologia noastră, un zeu tânăr, patron al dragostei şi al bunei dispoziţii. Despre Dragobete se spune că a fost unul din fii Babei Dochia, asemuit cu un flăcău frumos şi iubăreţ, care umblă prin păduri. Ziua de 24 februarie, când este sărbătorit Dragobetele, este considerată începutul primăverii.

În satele în care se păstreză obiceiul, se poate auzi şi azi zicala: „Dragobetele sărută fetele!”. Din bătrâni se știe că  sărutul în ziua de Dragobete este de bun augur; fetele se lăsau şi chiar doreau să fie sărutate de feciori. Ziua aceasta era aşteptată cu nerăbdare şi de femeile tinere, în special de cele văduve, care credeau că dacă atingeau cu mâna un bărbat străin deveneau drăgăstoase şi dorite tot anul.

De Dragobete, păsările nemigratoare se strâng stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să îşi construiască cuiburile. Asemeni păsărilor, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească („să facă Dragobetele”) pentru a fi îndrăgostiţi tot anul. Dacă timpul era favorabil fetele şi feciorii se adunau în cete şi ieşeau la pădure, hăulind şi chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii. Dacă zăpada era netopită până la Dragobete, fetele şi nevestele tinere îşi făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului pentru a-şi păstra frumuseţea. Legenda spune că aceia care, după ziua de Dragobete, se spală cu apă de ploaie sau cu zăpadă topită, sunt sănătoși tot anul.

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply