Cum a băgat CJ 2.000.000 de euro într-o clădire privată

În timp ce plânge cu lacrimi de corcodili pentru că nu primeşte bani mulţi de la Guvern pentru spitale, Aristotel Căncescu nu are nici o remuşcare de a „băga” ilegal milioane de euro din bani publici în clădiri private. „Gazeta Brașovului” vă prezintă încă un caz de investiţii ilegale într-o clădirie privată. Este vorba de actualul Muzeu Urban din Piaţa Sfatului, fostul Muzeu al Civilizaţiei Medievale.

Imobil retrocedabil

În octombrie 2005 Prefectura Braşov a înştiinţat Consiliul Judeţean de existenţa notificării nr 287/ 11.12.2001 formulată de către Mihăescu Ionela Alexandra şi Vătăşan Alexandru privind restituirea în natură a imobilului situat în Braşov,  Piaţa Sfatului nr 15, (Muzeu Urban), aflat în proprietatea CJ. Notificarea a fost făcută în baza legii 10/2001 privind retrocedările. Clădirea a fost confiscată de comunişti în 1958 de la rudele persoanelor menţionate mai sus, iar în 1991 a intrat în proprietatea publică a Consiliului Judeţean. Această notificare ar fi trebuit să fie suficientă pentru orice conducător de instituţii publice pentru a nu face investiţii într-un imobil retrocedabil, până la stabilirea statutului juridic al acestuia. Nu a fost cazul lui Aristotel Căncescu care a investit ilegal 1,5 milioane de euro până în mai 2007.

Investitii ilegale

Suma este certificată de adresa nr 318 pe care Muzeul de Etnografie a trimis-o către CJ prin care informează că „referitor la valoarea investiţiilor realizate şi în curs de finalizare asupra imobilului din Piaţa Sfatului nr 15 Braşov, monument istoric categoria A (de importanţă naţională şi internaţională), vă precizăm că până în prezent s-au chelltuit 4.554.251 RON ( 1.372.365 euro). Costurile pentru lucrările de consolidare şi rezistenţă s-au ridicat la valoarea de 578.139 Ron (174.138 euro)”. Mai mult, din mai 2007 până în mai 2009 Consiliul Judeţean a mai investit ilegal alţi 500.000 de euro!

2 milioane de euro

În mai 2009, Consiliul Judeţean a trimis adresa 2992 cabinetului de avocaţi care îi reprezinta pe cei doi moştenitori prin care recunoaşte că instituţia a investit până la acea dată 2 milioane de euro! Legea spune clar că instituţiilor publice le este interzisă orice investiţie în clădirile aflate în proces de restituire. Aristotel Căncescu nu poate spune că nu a ştiut că acest imobil se află în procedură de restituire, instituția pe care o conduce fiind informată despre această situație încă din 2005 de către Prefectura Braşov.

Întelegere cu moștenitorii

Pe baza acestei notificări, Consiliul Judeţean a format chiar o comisie de negociere privind cumpărarea clădirii după restituirea ei proprietarilor de drept pe baza dreptului de preemţiune. Altfel spus, Consiliul Judeţean a acceptat faptul ca această clădire va fi restituită proprietarilor, dar a continuat sa „bage” ilegal bani publici în reamenajări.

În iunie 2007, Comisia de negociere formată din consilierii judeţeni Donţu Mihai, Bărbat Adrian, Maxim Adrian, Marko Gabor şi Grapă Sebastian au ajuns la o înţelegere cu moştenitorii: după restituirea în natură Consiliul Judeţean va cumpăra clădirea cu suma de 797.000 de euro.

797.000 de euro, după negociere

Rezultatul negocierii a fost aprobat de plenul instituţiei  prin Hotărârea nr 251 din 28.06.2007: „Se aprobă exercitarea dreptului de preemţiune al Judeţului Braşov, prin Consiliul Judeţean Braşov, la cumpărarea imobilului situat în municipiul Braşov, Piaţa Sfatului nr 15 – Muzeul Civi lizaţiei Medievale (Muzeul Urban de astăzi), la preţul negociat de comisia constituită prin Hotărârea nr 124/2007 cu reprezentantul notificatorilor imobilului la preţul de 797.000 euro”.

Obligat de Tribunal să restituie clădiea

De la acest moment s-au întâmplat două lucruri. Unu, lucrările ilegale de renovare au continuat la Muzeul Urban. Doi, Aristotel Căncescu, în calitate de preşedinte al CJ, a refuzat să restituie clădirea proprietarilor. În mod normal, pe baza actelor depuse de proprietari, Aristotel Căncescu trebuia să ia o decizie de restituire sau nu. Neluând această decizie, moştenitorii s-au adresat Tribunalului Braşov. Acesta l-a obligat pe Aristotel Căncescu, prin sentinţa civilă nr 219 din iunie 2008, să emită o decizie motivată prin care să soluţioneze notificarea moştenitorilor pe care au formulat-o în temeiul Legii nr 10/2001, notificare prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în Braşov, Piaţa Sfatului nr 15.

 După şase luni de la decizia judecătorilor Aristotel Căncescu emite Dispoziţia nr 12 din ianuarie 2009 prin care restituie în natură imobilul moştenitorilor Mihăescu Ionela Alexandra şi Vătăşan Alexandru. „Art.1. Se restituie în natură d-lor Mihăescu Ionela Alexandra şi Vătăşan Alexandru imobilul situat în Braşov, str Piaţa Sfatului, nr 15. Art.2. Prezenta dispoziţie face dovada proprietăţii asupra imobilului şi constituie titlu executoriu după îndeplinirea for malităţilor de publicitate imobiliară”. Dispoziţie care nu a fost pusă în practică nici până astăzi!

O nouă propunere a mostenitorilor

După emiterea dispoziţiei, moştenitorii-proprietari, de bună credinţă, au făcut o nouă ofertă CJ pentru cumpărarea imobilului. De această dată, moştenitorii au cerut 1.800.000 euro, cu un milion de euro mai mult faţă de cât se negociase în 2007! Acest preţ a fost motivat de explozia preţurilor imobiliare în 2008-2009, iar Aristotel Căncescu s-a declarat de acord cu această sumă!

În mai 2005, Consiliul Judeţean a trimis adresa 2992 către cabinetul de avocaţi care îi reprezentau pe moştenitori, prin care se declară de acord cu suma de 1.8 milioane de euro. Asta în condiţiile în care au investit ilegal 2 milioane de euro până la acea dată!

„Urmare notificării dvs … la valoarea de 1.800.000 euro vă comunicăm că suntem de acord cu demararea procedurilor privind cumpărarea acestui imobil, având în vedere investiţiile deja realizate de judeţul Braşov în cuantum de 2 milioane de euro. Faţă de cele de mai sus menţionate. Urmează începerea procedurilor de negociere în vederea cumpărarii imobilului susmenţionat”.

Pierderi calculate în miloane de euro

Greu de înțeles logica lui Aristotel Căncescu. În 2007 ajunge la un acord cu moştenitorii să cumpere Muzeul Urban cu 797.000 de euro după retrocedare. Refuză sa ia o decizie de restituire până cînd este obligat de Tribunalul Braşov. În acest timp investeşte ilegal 2 milioane de euro în renovarea muzeului, ca, în 2009, să accepte răscumpărarea imobilului cu 1.800.000 de euro!

Din această afacere braşovenii oricum ies în pierdere. După momentul restituirii, dacă CJ nu cumpără Muzeul Urban, braşovenii pierd investiţiile de 2 milioane de euro. Daca CJ cumpără imobilul la preţul de 1.800.000 de euro braşovenii ies în pierdere, teoretic, cu 1 milion de euro deoarece Aristotel Căncescu nu a cumpărat Muzeul în 2007 la preţul negociat şi acceptat de toate părţile: 797.000 euro.

Demagogie dovedită

Acest stil de management prin care braşovenii ies în pierdere tot timpul ar tebui să înceteze. Practic, milioane de euro din bugetul județului ajung în buzunarele unor persoane private. Banii ar trebui, într-adevăr, să meargă în renovarea spitalelor şi nicidecum în renovarea unor clădiri private. Cu ce au greşit bolnavii de la Spitalul Judeţean sau de Oncologie care se tratează în saloane insalubre şi cu echipamente uzate tehnic şi moral? Dacă toate aceste sume erau investite în spitalele braşovene aveam unele din cele mai performante unităţi medicale din ţară. Peste toate, președintele CJ se plânge în toate ieșirile publice că nu primește bani suficienți de la Guvern. Că este vorba doar de demagogie, este deja un lucru demonstrat.

4000 de euro mp renovat

 Conform unor calcule aproximative, luând în considerare suprafața și prețul total plătit de Consiliul Județean, metrul pătrat renovat a costat undeva aproape de 4.000 de euro. Un preț exorbitant, așa cum administrația județeană s-a obișnuit să plătească și pentru asfaltare sau construcții. Bineînțeles, prestatorii lucrării au fost aceleași firme „de casă” ale lui Căncescu, controlate de oameni apropiați președintelui CJ.

„Scurgeri” de bani publici. Mai nou, Căncescu doreşte să ofere cadou firmei care administrează Aro Palace numai puţin de 3.5 milioane de euro pentru reabilitarea Cetăţuii. Aceasta se află în proprietatea SIF Transilvania care a declarat un profit anual de cel puţin 25 milioane de euro în ultimii ani.

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

2 thoughts on “Cum a băgat CJ 2.000.000 de euro într-o clădire privată

Leave a Reply