Saptămânal pe hârtie, zilnic pe internet

A făcut din Râşnov un pol al turismului

Fost oraş industrial în „epoca de glorie”, după 1990, Râşnovul a început să decadă. Chiar dacă potenţialul turistic era unul ridicat, autorităţile locale nu s-au preocupat de acest lucru, astfel că vechea cetate ţărănească, care acum face cinste oraşului, a fost dată spre exploatare unei companii private condusă de un italian, care şi-a făcut de cap la propriu cu istoria păstrată între zidurile seculare.

Un bun gospodar

În 2004, situaţia s-a schimbat, iar postul de primar a fost ocupat de Adrian Veştea, care a dat dovadă că zicala din popor că în funcţia de primar trebuie să fie ales cel mai bun gospodar din localitate a fost respectată şi este cât se poate de adevărată. Obiectivul său principal după ce a obţinut această funcţie a fost să readucă cetatea în ograda primăriei şi să-i redea farmecul de altădată.

După lungi lupte, monumentul a fost redat râşnovenilor şi se află în administrarea autorităţilor locale, după ce în perioada 2000-2007 s-a aflat în administrarea concesionarului Drumuri Publicitare condusă de Alberto Drera. „Înainte de anul 2000, Cetatea Râșnov era într-adevăr  ruină, însă zidurile erau autentice și sub pământul său erau păstrate valori istorice extraordinare. În perioada 2000-2007, ruina a fost betonată și distrusă cu excavatorul, iar în câțiva ani, SC Drumuri Publicitare a reușit să distrugă secole de istorie. Comunitatea râșnoveană a oprit acest «seism cultural» la 3 iulie 2008, când Primăria Râșnov a recuperat cetatea”, ne-a explicat pe scurt Adrian Veştea povestea ruinării cetăţii.

„Cetatea vorbeşte despre istoria noastră”

Primăria Râşnov s-a judecat cu firma respectivă încă din 2004 pe motiv că aceasta nu a respectat prevederile contractului de asociere. Lucrările de renovare efectuate de fostul asociat al Primăriei Râşnov au distrus de fapt „suportul natural” al zidului, ceea ce a dus la prăbuşirea în mai multe rânduri a acestuia.

„Râşnovenii, chiar românii, au pierdut bătălia pentru cetate de mulţi ani, de la primul zid medieval distrus şi de la prima cupă de excavator încărcată cu sit arheologic. Nici un proces nu mai poate să ne aducă înapoi istoria distrusă de cârciumarii italieni. Acest monument nu îmi aparţine mie, ci României. Noi nu vom mai fi aici peste 100 de ani, dar Cetatea trebuie să mai fie, trebuie să vorbească despre istoria noastră”, consideră Veştea

Zece milioane de euro pentru cetate

Un milion de euro au fost folosiţi numai anul trecut pentru refacerea totală a zidurilor prăbuşite ale Cetăţii. Primarul Râşnovului, Adrian Veştea a declarat că, pentru renovarea întregii Cetăţi ar fi nevoie de aproape 10 milioane de euro.

Edilul a precizat că anul acesta vor fi terminate lucrările la acoperişul Turnului Bathory şi se vor finaliza lucrările la Muzeul Cetăţii şi cele la Grădina Cetăţii, Consiliul judeţean alocând două milioane de lei în acest sens.

„Am reuşit să reabilităm aproximativ 15-20 % din Cetate. Acum pregătim un proiect pentru obţinerea fondurilor europene, cu ajutorul cărora să reabilităm aproximativ trei sferturi, pe lista lucrărilor fiind incluse Turnul Gotic şi cetatea de sus. De altfel, vrem să amenajăm interiorul fiecărei căsuţe din Cetate, astfel încât vizitatorii să îşi poată forma o imagine clară şi completă a Evului Mediu. De asemenea, pregătim un proiect pentru accesarea de fonduri europene pentru restaurarea completă a monumentului şi sperăm ca Cetatea Râşnov să fie unul dintre cele mai atractive monumente istorice din România. Nu ne-am bătut să luăm doar cetatea în administrare, ne interesează şi soarta ei, şi interesul administraţiei locale este de a aduce cetatea într-o stare în care să nu facem lucrări de reabilitare în fiecare an, sau din 10 în 10 ani”, a declarat Veştea.

Dezvoltare cu bani europeni

Din strategia de dezvoltare turistică a oraşului nu lipsesc proiectele ca transformarea Cetăţii în cel mai important muzeu de istorie şi arhitectură medievală din România, amenajarea centrului istoric, crearea unei şcoli de turism pentru Ţara Bârsei şi conturarea unui calendar competiţional internaţional pentru noua bază sportivă. „ Întreg conceptul de dezvoltare turistică din ultimii ani l-am creat pe trei paliere principale, prin care Râşnovul să se identifice în mintea turistului: «Cetatea care trăieşte!», unde tot timpul se întâmplă un eveniment cultural şi ceva nou; baza olimpică de trambuline şi noua pistă de biatlon, care încep să găzduiască evenimente sportive naţionale şi internaţionale, iar la acestea adăugăm şi un cadru natural de excepţie. Demersurile noastre vizând dezvoltarea turistică şi schimbările evidente din Râşnov se bazează, în primul rând, pe atragerea de fonduri europene”, a declarat Adrian Veştea, primarul Râşnovului.

Pasaj rutier subteran

Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale primarului Râşnovului îl reprezintă transformarea centrului vechi al oraşului în pietonal. Edilii au luat această decizie după modelul oraşelor europene, dar şi pentru a proteja de traficul auto clădirile istorice. Conform proiectului, Piaţa Unirii ar urma să devină un spaţiu de recree, unde să poată fi organizate diverse evenimente publice.

În doi ani, Râşnovul nu va mai fi de recunoscut, după ce edilii vor finaliza proiectul de transformare a centrului oraşului în pietonal. Autoturismele ar urma să tranziteze centrul oraşului printr-un pasaj subteran, unde vor fi amenajate şi 100 de locuri de parcare.

Cel târziu săptămna viitoare, contractul pentru finanţarea acestei lucrări, în valoare de 18,2 milioane de lei, va fi semnat. Contribuţia edililor la acest proiect va fi de doar 384.000 de lei, restul banilor fiind din fonduri europene accesate prin Polul de Creştere Braşov.

Parcare gratuită la subteran

Pasajul subteran va traversa Piaţa Unirii, având o lungime totală de aproximativ 320 m, pe direcţia strada I.L. Caragiale – strada Izvorului. În subteran vor fi construite de fapt două etaje. Pasajul rutier va fi la nivelul subsolului doi, iar la primul va fi amenajată parcarea cu 100 de locuri pentru maşini. Accesul pietonal se va face prin două scări şi lifturi de acces, asigurându-se şi facilităţi de acces pentru persoane cu handicap locomotor.

Nu se va percepe nici un fel de taxă pentru cei care îşi vor lăsa maşinile în subteran, aceasta fiind una dintre condiţiile, pentru ca proiectul să fie eligibil. Sperăm ca cel târziu în toamnă să finalizăm toate procedurile şi să ne apucăm de lucrări”, a declarat primarul Adrian Veştea.

Printre toate aceste reamenajari este prevăzută şi îngroparea tuturor cablurilor aeriene care afectează vizual imaginea localităţii şi deranjau vizualizarea obiectivelor culturale şi istorice de către turişti.

Lift cu cremalieră spre Cetate

Totodată, luna trecută, Primăria Râşnov a depus proiectul pentru construcţia liftului pe plan înclinat cu cremalieră care va face legătura între cetate şi centrul oraşului,un proiect în valoare de 4,5 milioane de euro care va fi depus pe Polul de Creştere, Axa 1, în speranţa că finanţarea se va obţine în acest an. Lungimea traseului este de 165 de metri şi va pleca din curtea Bisericii Evanghelice urmând a ajunge la cetate. „Vom putea transporta aproximativ 700 de persoane pe oră, capcaitatea cabinei fiin de 30 de persoane. Sperăm ca proiectul să fie eligibil, iar în doi ani să devină realitate”, ne-a mai spus edilul. Primăria Râşnov va trebui să suporte însă, 50% din costul investiţiei.

Râşnovul aspiră la titlul de staţiune de interes naţional

Primarul Adrian Veştea susţine că Râşnovul a bătut deja Castelul Bran la capitolul turişti, iar în ceea ce priveşte infrastructura, tot oraşul având sistem de apă şi canalizare, este cu mult deasupra vecinilor din Bran.

Planul de marketing pentru obţinerea titlului de staţiune turistică de interes naţionale a fost depus la Ministerul Dezvoltării şi Turismului, iar în maximum o lună edilii ar trebui să primească şi răspunsul. „Anul trecut, conform datelor de la Direcţia de Statistică,  Cetatea Râşnov a avut 199.570 de turişti. Nu ştiu câţi turişti a avut Castelul Bran în 2011, dar în 2009, Cetatea Râşnov a fost vizitată de 168.998 de turişti, faţă de 109.099 care au vizitat Castelul Bran . În 2010, Cetatea Râşnov a fost deschisă vizitatorilor doar patru luni, din cauza prăbuşii acelor porţiuni de zid, dar în acest timp în care am avut 46.000 de turişti. Spre comparaţie, Castelul Bran a avut, pe tot parcursul anului 2010 aproximativ 112.000 turişti”, a declarat Adrian Veştea.

Drumul forestier spre Cheile Râşnoavei va fi reabilitat

Primăria Râşnov a câştigat un proiect Sapard în valoare de 1,5 milioane euro, pentru reabilitarea unor drumuri forestiere din localitate. Edilii şi-au propus ca printre drumurile pe care le vor repara să se numere şi cel spre Cheile Râşnoavei.

Primarul Adrian Veştea speră ca banii să-i ajungă chiar şi pentru a asfalta o porţiune de doi kilometri din acest drum, respectiv cea de la intrara din DN 73. În total, cu banii obţinuţi vor fi reparaţi 22 de kilometri de drum forestier din zonele Valea Lungă, Pârîul cu Noroi, Nisipului, Pârâul cu Brazi, Valea lui Dobre, Mălăeşti şi Ţigăneşti. Lucrarea include şi realizarea a 64 de poduri şi podeţe.

Abonează-te la newsletter
Sign up here to get the latest news, updates and special offers delivered directly to your inbox.
You can unsubscribe at any time
Comentarii
Loading...