Bastionul Postăvarilor rugineşte… „controlat“

Deşi nu a trecut nici un an de când vechea fortăreaţă a fost inaugurată cu mare pompă, acum, când s-a făcut o a doua inaugurare, prilejuită de finalizarea amenajării muzeului virtual, aspectul clădirii s-a schimbat. Structura de fier din interiorul bastionului a început să ruginească. Totul pare însă, să fie controlat…, după cum susţine preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu.

Urmează tăierea celei de-a treia panglici?

El a venit şi cu o explicaţie la faţa locului pentru „crâcotaşii“ care îşi dădeau ghionturi când au văzut bastionul ruginit. „Este o construcţie specială făcută dintr-un inox martensitic, care rugineşte controlat la suprafaţă pentru a-i da o patină de vechi“, a explicat Căncescu fenomenul în discursul său. El a mai precizat că are de gând să facă un acoperiş bastionului, ceea ce înseamnă că, probabil, în curând, se va mai tăia o a treia panglică la obiectivul turistic de sub Tâmpa. Totodată, acesta a mai precizat că la Bastionul Postăvarilor s-a folosit cea mai modernă metodă de renovare, folosită şi la castelele din Spania.

Ce este de fapt cu acest oţel special?

Conform informaţiilor care se găsesc pe site-urile diferitor firme care comercializează materiale de construcţii tipul de oţel pomenit de Căncescu este unul cu o duritate ridicată: „Oţelurile înalt aliate martensitice, cu un conţinut de 12-18% crom şi cu un conţinut de carbon de peste 0,1%, devin austenitice la temperaturi de peste 950 – 1050° C. O răcire rapidă a lor (călire) duce la crearea unei structuri martensitice. Această structură, în special în starea călită (îmbunătăţită), are o duritate ridicată, ce creşte odată cu creşterea conţinutului de carbon. Aceste oţeluri se folosesc la confecţionarea de lame de ras, cuţite sau foarfeci. Condiţia de bază pentru o stabilitate suficientă la coroziune este o prelucrare adecvată a suprafeţelor, care, de exemplu, se poate obţine prin şlefuire“, se precizează pe site-ul Klingspor.

Bastionul Postăvarilor a fost construit în jurul anului 1450 şi a deservit ca unul dintre cele mai puternice puncte de apărare ale Braşovului de odinioară. Turnul avea un important rol militar, fiind dotat mai multe tunuri şi bombarde. Suma exactă investită în construcţie nu a fost pomenită niciodată de membrii administraţiei judeţene, care au motivat că lucrările s-au făcut „la pachet“ cu restul obiectivelor din Cetate. Crearea muzeului virtual a costat însă, 290.000 de euro.

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply