Diagnosticul administraţiei Căncescu: IMPOTENȚĂ

Aristotel Căncescu este neputincios. Ne-o spune chiar el ori de câte ori are ocazia. Ba, nu-l lasă unii sa facă aeroportul şi se apucă de bocit la televizor dar nu-l doare inima să dea milioane de euro colegului său de coaliţie, Ion Diniţă pentru lucrări fantomă. Ba unii nu-l lasă să construiască un Spital Clinic de Urgenţă şi se apucă să-şi strige neputinţă în piaţa publică fără să spună un cuvânt că i-a dat ilegal 17 milioane de euro lui Sebastian Grapă din Bugetul Consiliului Ju-deţean.

Că nu are bani şi este neputincios, auzim de 12 ani de la preşedintele Consiliului Judeţean Braşov. De fapt sunt bani pentru firmele camarilei sale formate, în principal, din oamenii de afaceri Ion Diniţă, Sebastian Grapă şi Gabriel Bâgiu. Iar în ceea ce priveşte neputinţa, ea se transformă într-o activitate febrilă când este vorba să dea bani degeaba din bugetul judeţean celor enumeraţi mai sus.

Spitalul de la Hărman, promisiune neonorată

În 2006, la Hărman, Aristotel Căncescu a „inaugurat” lucrările pentru un Spital Clinic de Urgenţă. De fapt a tăiat o panglică şi a „aruncat” numeroase promisiuni: „Investiţia totală este de 40 de milioane de euro… Spitalul Clinic de Urgenţă Hărman va avea 415 paturi, 11 clădiri interconectate, 22 de săli de consultaţii, 12 săli de operaţie, secţii de neurochirurgie, cardiologie, traumatologie, chirurgie plastică şi altele. Dotarea cu aparatură de ultimă generaţie va permite efectuarea a 1.600 de operaţii pe lună, a 9.000 de consultaţii pe lună, a 30.000 de consultaţii cu raze X, a 3.500 de mamografii, a 30.000 de tomografii, a 900 de analize speciale şi internarea a peste 3.500 de pacienţi lunar. În cele din urmă am hotărât în cadrul CJ vânzarea spitalelor Mârzescu, de Oncologie şi Dermatologie … Numai din vânzarea Spitalului Mâr-zescu am putea obţine 30 de milioane de euro, sumă necesară pentru finanţarea investiţiei de la Hărman …”, declara Căncescu în presa vremii. Nimic din toate acestea nu s-au împlinit. Doar simplă propagandă care să acopere „îngrăşarea” conturilor penelistului Sebastian Grapă. Ca să vă faceţi o idee asupra balivernelor lui Căncescu, el dorea să vândă Spitalul Mârzescu cu 30 de milioane de euro! În fapt, dorea să înstrăineze ceva ce nu-i apartine!

Costuri fantasmagorice

În ceea ce priveşte costurile propuse pentru construirea Spitalului de la Hărman, acestea sunt fantasmagorice. În 2006, Căncescu iar în 2008, ministrul liberal al Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, ne spuneau că acest spital va costa nici mai mult nici mai puţin 40 de milioane de euro. Spre comparaţie, luna aceasta se va deschide în Braşov un spital privat de oncologie nou-nouț cu 24 de milioane de euro din care, mai mult de jumătate din sumă este costul efectiv al celor 42 de tone de echipamente ultramoderne aduse la Brasov. Iar ca această comparaţie să fie completă menţionăm că pentru Proiectul şi Studiul de Fezabilitate al Spitalului de la Hărman au fost plătite 5 milioane de euro iar pentru spitalul privat doar 100.000 de euro!

La Hărman, ministrul Nicolaescu a „pompat” 3 milioane de euro iar asociatul, compania Ibadesa 2 milioane, pe care acum îi vrea înapoi. Pe ce s-au dus atâtea milioane de euro ??

Reprezentantii Ibadesa, adusi la exasperare

Pentru realizarea Spitalului de la Hărman, Consiliul Judeţean s-a asociat cu firma spaniolă, Ibadesa, cu o activitate de 25 de ani şi care a construit spitale în peste 35 de ţări. După 4 ani de colaborări, în 2010, reprezentantul spaniol a declarat referitor la colaborarea cu Aristotel Căncescu: „nu ne-am confruntat niciodată cu o asemenea situaţie!”. Președintele CJ Brașov a uitat să-şi onoreze obligaţiile din contractul de asociere, ducându-i la exasperare pe asociaţii spanioli. „Am derulat o serie de lucrări de proiectare, precum şi studii de fezabilitate, dar nu a fost onorat nimic din acest contract”. De ce nu şi-a respectat Căncescu obligaţiile din contract? Din motive de propagandă. Până în 2009, liberalii au fost la guvernare. Cu toate acestea, Căncescu nu a reuşit să facă mai mult pentru spital decât o tăiere de panglică.

Nu a fost în stare, dar mai vrea o dată

În 2008, ministrul liberal Nicolaescu a efectuat o vizită la Braşov în care a dat asigurări că spitalul se va face: „Am venit să vă asigur, încă odată, că această investiţie va fi realizată. Vorbim de un proiect care mai include încă 12 astfel de spitale în ţară. Dacă aş avea de ales, oricum aş pune Braşovul pe primul loc în ordinea celor care merită această investiţie, pentru că aici s-au făcut cele mai mari investiţii în sistemul de sănătate”. Cu bani şi sprijin de la Guvern, cel care acum cere voturi pentru al patrulea mandat nu a fost în stare să construiască spitalul. Iar când liberalii au plecat de la guvernare, a ales să-şi folosească neputinţa ca armă electorală împotriva Guvernului. Nu l-a mai intersat construirea spitalului ci cum să-şi creeze o imagine de victimă care nu este lăsată să construiască. Propagandă ieftină.

100 de milioane de euro pentru „prieteni”, nimic pentru bolnavi

Tot în seria temelor de propagandă născute din impotența managerială a actualului șef al județului se înscrie şi cazul celor trei aparate stricate de la Spitalul Judeţean. În 2010, Aristotel Căncescu critica faptul că nu se mai alocau fonduri la Spitalul Judeţean iar partea tragică era că trei aparate foarte scumpe stau stricate pentru că sunt necesari 300.000 de lei pentru a fi reparate. „Reparaţiile pentru aceste aparate sunt deosebit de costisitoare şi nu se pot asigura prin Casa de Asigurări de Sănătate. În lipsă de fonduri alocate de Ministerul Sănătăţii sau de Consiliul Judeţean nu avem cum să punem în funcţiune aceste aparate”. Cu alte cuvinte a recunoscut că instituţia condusă de el putea să dea bani de reparaţii dar striga după bani de la Ministerul Sănătăţii! A fost aşa de cinic la adresa bolnavilor încât a preferat să de bani camarilei sale decât să repare aparatele. Ion Diniţă, Sebastian Grapă şi Gabriel Băgiu au primit peste 100 de milioane de euro de la CJ în ultimii ani dar Căncescu n-a vrut să dea 300.000 de lei pentru bolnavi!

A aşteptat ca spitalele să fie închise

Închiderea spitalelor a fost folosită de Căncescu tot ca o temă de victimizare pentru a putea da nestingherit bani camarilei. Ca administrator al spitalelor, Căncescu avea obligaţia să asigure functionalitatea acestora, insa a preferat să spună ca aceste spitale nu au medici, asistente ca sunt un dezastru, altfel spus, că trebuiesc închise. În loc să meargă să explice, pe bază de studii si date sigure, că închiderea pune în pericol sănătatea braşovenilor. A stat linistit până s-au închis, după care, a urmat încurajarea caragielească, ,,dăi și luptă coane Căncescu”. A făcut nenumărate mitinguri de prostit mulţimea, pline de vorbărie fără rost. În acest timp, pe tăcute, a direcţionat bani către propria-i camarilă.

Zugrăveală de 6 milioane de euro!

Dar cel mai bun exemplu de bătaie de joc la adresa banilor publici şi dezinteres faţă de situaţia bolnavilor o reprezintă renovarea Spitalului Judeţean. De fapt a unei treimi din el, Căncescu nefiind în stare să finalizeze nici acest lucru. Pentru zugrăvirea unei treimi din Spitalul Judeţean Aristotel Căncescu a reuşit perfor-manţa să cheltuie 6 milioane de euro!

Este cea mai mare investiţie care s-a făcut în sectorul sănătăţii într-un spital din judeţul Braşov. Cu cele 6 milioane de euro pe care le-am alocat de la bugetul CJ o să aducem acest spital la nivel de Uniune Europeană” declara Căn-cescu plin de el.

La 500 de euro, cât costă metrul pătrat de construcţie, cu aceşti bani s-ar fi putut construi jumătate de spital! Din cei 6 milioane de euro nu s-au cumpărat echipamente sau alte dotări pentru spital. Doar s-au schimbat câteva uși, gresie, faianță şi s-a zugrăvit.

Cel mai bine caracterizează cei 12 ani de mandat ai lui Căncescu, declarația lui în cazul plăţii despăgubirilor către Ibadesa: „Asta este situaţia. Trebuie să plătim!”. Mai vrem să plătim încă 4 ani neputinţele lui Aristotel Căncescu? Nu de alta dar în 12 ani de mandat a avut 1 miliard de euro la dispoziţie şi n-a lăsat nimic concret în urmă. Doar o camarilă bogată şi 200 de milioane de euro datorie pe care braşovenii trebuie să o plătească în următorii 30 de ani. Chiar merită să-i mai îmbogăţim pe Ion Diniţă, Sebastian Grapa, Gabriel Bâgiu şi „mentorul” lor Aristotel Căncescu?


Comments

comments

One thought on “Diagnosticul administraţiei Căncescu: IMPOTENȚĂ

  • May 30, 2012 at 9:58 am
    Permalink

    Spre aducere aminte: Fundatia de prietenie romano-canadiana, reprezentata prin Cancescu Aristotel, care a avut evident sediu in Brasov, str.Ecaterina Varga nr.23 (unde de fapt isi au sediile in mod ilegal, o “gramada” de O.N.G.uri, societati comerciale, cluburi, asociatii, etc.), a fost falimentata de “mincinosul” – vezi dos.3403/62/2007 la Tribunalul Brasov!

    Reply

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.