Tatăl președintelui CJ, torționar comunist (vezi document CNSAS)

Conform unui documentar publicat de „Monitorul de Făgăraș”, la începutul sângeroasei instaurări a regimului sovietic în România, tatăl președintelui Consiliului Județean Brașov a condus acțiunile de eliminare a grupului de partizani din Munții Făgărașului și a susținătorilor anticomuniștilor din satele făgărășene.  Milițianul Alexandru Căncescu a avut funcția de Șef al Zonei III Lisa cu grad de ofițer de Miliție și inspector de zonă. Începând cu anul 1953, Căncescu a fost răspunzător de toate acțiunile comandate pe Lisa, Berivoi, Recea și care au dus la arestarea a sute de persoane și la uciderea altora.

Țara Făgărașului sub teroare

Pentru în Țara Făgărașului regimul comunist a fost foarte greu acceptat, aici au fost repartizați cei mai duri ofițeri de Securitate și Miliție. Activitatea anticomunistă făgărășeană a dat de furcă regimului. Aici au fost concentrate batalioane întregi de armată, miliție și securitate. În primii ani de după 1948 au fost trimiși în dispozitivele organizate în fiecare sat doar căpitani și locotenenți, după care le-au luat locul maiori și generali. Un Cîrnu, un Mezei, un Crăciun, un Nicolschi, un Drăghici sunt doar cîteva nume care au terorizat satele făgărășene în acei ani.

Căncescu, aghiotantul sadicului Gheorghe Crăciun

Cel mai de temut șef al sistemului represiv a fost Gheorghe Crăciun, un individ sadic pentru care tortura și crima erau ceva obișnuit. În calitate de şef al Direcţiei regionale de Securitate Sibiu (sept. 1948 – 1951), Crăciun a anihilat mai multe grupuri de partizani din zona Făgăraş, printre care şi grupul lui Nicolae Dabija. Fiecare localnic arestat a cunocut metodele de tortură aplicate de Căciun personal sau prin subordonații lui, fie din Securitate, fie din Miliție. Unul dintre aghiotanții lui a fost Alexandru Căncescu, tatăl lui Aristotel Căncescu, actualul președinte al Consiliului Județean Brașov. Ulterior, Crăciun a ajuns șeful Penitenciarului Aiud, locul unde, datorită metodelor sale de „reeducare”, s-au înregistrat cele mai multe decese din sistemul carceral comunist.

Torționarul Alexandru Căncescu

O Rezistență armată anticomunistă similară celei făgărășene s-a înregistrat în Banat. Ofițerii de Securitate și de Miliție care au acționat în zona Banatului pentru eliminarea luptătorilor anticomuniști au fost detașați în Țara Făgărașului unde să aplice ,,experiența” acumulată acolo. Detașarea reprezenta o dovadă a aprecierii muncii lor de către superiori. Pe lista celor ,,merituoși” s-a aflat și Alexandru Căncescu, slt. de Miliție. Căncescu a venit de la Miliția Regională Timișoara și a fost numit Inspector și șef al Zonei III Bande Lisa. La recomandarea lui, au mai fost detașați în zona Făgăraș și alți milițieni care au acționat în Banat, tot ca recompense pentru ,,devotamentul” lor în capturarea și eliminarea luptătorilor.

Responsabil de uciderea mai multor eroi anticomuniști

Și în Țara Făgărașului, Căncescu s-a evidențiat în fața superiorilor săi de la Miliție și Securitate. A fost direct implicat în urmărirea, prinderea, arestarea și împușcarea luptătorilor din comuna Lisa, Berivoi, Recea, executându-și misiunile cu zel. Prin intermediul informatorilor racolați de el a fost executat ulterior Ioan Pop (Jean) din Lisa, a fost împușcat și rănit Dumitru Moldovan din Lisa și alții. Premergător detașării lui, Căncescu a acționat, tot la comanda unei unități de Miliție, când au fost împușcați doi oameni și alții au fost capturați în perioada 1949-1950.

A comandat împușcarea a doi români

Conform referințelor întocmite și semnate de Alexandru Căncescu existente în arhivele CNSAS, acesta a comandat și urmărit acțiunea în care au fost împușcați doi oameni din Domasnea, tată și fiică, iar alții doi arestați, torturați și încarcerați în ianuarie 1950. Cel care a tras a fost un caporal, Radu Alexandru, pe care Alexandru Căncescu l-a  rezentat cu referințe deosebite pentru acțiunile de prindere a luptătorilor din Țara Făgărașului la Miliția Făgăraș. Una dintre ,,Referințe” a fost datată: martie 1953 cînd Căncescu se afla deja la Făgăraș- Lisa. „Monitorul de Făgăraș” redă integral conținutul unei Referințe semnate de A. Căncescu (inclusiv greșelile de ortografie):

,,Referință asupra activității desfășurate în anul 1949 și 1950 în Problema Bande din Regiunea Timișoara de către Tov. Cap. Ang. de Ml. Radu Alexandru din Regiunea Timișoara care în prezent se află detașat în Problema Bande din Raionul Miliție Făgăraș. Cunosc pe Tov. Cap. Ang. Radu Alexandru din anul 1949 și 1950 cînd se afla sub comanda noastră ca ostași în termen încadrat la Postul Miliție Demasnea din fosta Miliție Județeană Severin azi Raionul Miliție Almaj-Media care a funcționat sub comanda noastră din luna iulie sau august 1949 și pînă în luna aprilie 1950. În perioada de timp cât a funcționat la Postul Miliție Domasnea a participat la următoarele acțiuni contra bandiților.

În noaptea de 8-9 Noiembrie 1949 a participat la acțiunea pentru prinderea banditului HORESCU Nicolae și FICEI SALE HORESCU ANA care se aflau ascunși în casa văduvei PETRIA ROMANU din comuna Domasnea acțiune care sa desfășurat la orele 22 seara și a pătruns în domiciliu împreună cu mine și din ordinal nostru a perchiziționat pe ambii bandiți aplicînd cătușele banditului pe care l-am condus la Postul de Miliție Domasnea de unde a fost ridicat de organele Securității de Stat din Lugoj. Pentru abnegația și devotamentul de care a dat dovadă cu ocazia acestei acțiuni Tov. a fost avansat la gradul de Cap. în termen și citat prin ordin de zi pe Direcțiunea Generală a Miliție ordin de zi care a fost comunicat atât oficial cât și publicat în Gazeta Miliție care a apărut la 1 Decembrie și 15 Decembrie 1949.

În ziua de 30 Ianuarie 1950 a făcut parte din plutonul comandat de noi care a acționat în Pădurea Prisoaca din  raza Comunei Domasnea pentru prinderea bandei Duiculești în care a deținut funcțiunea de comandant de grupă. Din ordinul nostru a pătruns cu grupa de milițieni în termen pe o viroagă împădurită în fața grupului de bandiți care căutau să se strecoare pe viroagă și au împușcat mortal pe banditul DUICU IOAN zis BOERU și CRISTESCU GHEORGHE zis GALEA primul șef al bandei ambii din Comuna Domasnea și în urma unei acțiuni care a durat 1,30 ore au capturat vii pe bandiții: DUICU PETRU zis BOERU și ROMANU PETRU zis BUDU din Comuna Domasnea și un al treilea bandit din Comuna Cernereva al cărui nume nu-l mai rețin minte. În timpul acțiuniei Tov. Cap. Radu Alexandru a dat dovadă de sânge rece și calm menținînd contactul de foc cu bandiții până la complecta distrugere fiind singura grupă care sa evidentiat în mod deosebit. Pentru abnegația și devotamentul de care a dat dovadă în timpul acestei acțiuni Tov. a fost avansat la gradul de Serg. în termen și citat prin ordin de zi pe Direcțiunea Generală a Miliției acordîndui-se totodată și un concediu de 12 zile ca drept recompensă.

Cu ocazia acțiunilor ce sau mai desfășurat pentru prinderea bandiților din raza Comunei Domasnea Tov. Cap. Radu Alexandru a fost primul la acțiuni de patrulare, pânde, capoane și urmăriri și din lipsa de cadre angajate I sa încredințat comanda de șef de patrulă.

Pe tot timpul cât a fuuncționat sub comanbda noastră nu a comis niciun fel de abuzuri și nu a suferit pedepse pentru vreo abatere disciplinară.

Slt. de Mil. Căncescu Alexandru

Informator racolat de Căncescu

Pe Dumitru Moldovan din Lisa l-a vîndut  consăteanul lui căruia i-a cerut niște pîine. Este vorba despre Comanici Victor din Sîmbăta de Sus, țăran, căsătorit ulterior în Lisa, la nr. 162. El a fost încântat să colaboreze cu Miliția în schimbul unor foloase materiale, bani, convins și racolat de Alexandru Căncescu în 1951. Luptătorul Dumitru Moldovan a fost astfel împușcat în 1952 după o încercuire a sa de către milițienii coordonați de Alexandru Căncescu. Aceste informații au fost scrise de milițianul Căncescu Alexandru într-un raport din data de 10 martie 1953. Informatorul Comanici Victor avea numele conspirativ ,,Leu” și a mai furnizat informații despre Jean Pop, Dumitru Moldovan, Șerban Gheorghe (Tudorel), Văcaru Alexandru, Ion Țarac din Breaza, Pleșa Gheorghe pădurar, Cațavei Cornel, Broscățean Cornel, Nicoară și Noian din Rucăr.

Țara Făgărașului, trecută prin sânge de comuniști
În 1945, românii au ieșit din război ca un popor învins și tratat ca atare de sovietici și de democrațiile apusene. Prin așezarea geografică, România era ruptă de apus neavînd granița decît cu țări comuniste. După două dictaturi, carlistă și antonesciană în care poporul a fost dresat să fie supus, înfricoșat și obligat să fie bun executant la tot ce i se impunea, venirea la cârma țări a lui Petru Groza a instaurat treptat un regim de teroare. Liderii comuniști aduși de tancurile sovietice – Ana Pauker, Luca Laslo, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Burah Tescovici (Teohari Georgescu), Pantiușa Botnarenco, Alexandru Nikolski sau Walter Roman (tatăl liberalului Petre Roman – au tratat România ca pe o țară aflată la cheremul lor. Oamenii politici și de cultură, fără coloană vertebrală, au dezertat repede, milogindu-se în fața noilor stapânitori și făcându-le voia. În mlaștina disperarii care se contura, s-a închegat totuși o rezistența armată anticomunistă, care a acționat în munți. În Țara Făgărașului, localnicii au dat dovadă de un real simț al proprietății, al dreptății și de credință în Dumnezeu. Aici, mai mulți oameni și-au apărat principile cu arma în mână. Țărani, studenți, elevi, intelectuali deopotrivă s-au ridicat împotriva comuniștilor. Instaurarea regimului în zonă a fost posibilă numai prin intermediul informatorilor și trădătorilor. . În fiecare sat au existat astfel de indivizi, care și-au trimis semenii în ghiarele morții în schimbul unor foloase materiale sau funcții. Securitatea, cu ajutorul Miliției au împânzit satele făgărășene de informatori care să urmărească fiecare familie, persoană sau gospodărie care refuza să se înscrie în colectiv. Din cauza lor luptătorii și susținătorii lor au fost executați, torturați condamnați acumulând în total pe numele lor mii de ani de închisoare. Calvarul supraviețuitorilor nu s-a încheiat nici după Decretul de grațiere din 1964. Ei au fost eiberați într-o închisoare mult mai mare numită România.
Dosarele partizanilor
,,La CNSAS s-a găsit dosarul operativ 846.873, înregistrat sub numarul 770 predat de la arhiva Securității. Conține în total 124 de volume ce cuprind 49.890 file. Din acest număr, 30 de volume au fost alcătuite de miliție, restul de securitate. Se mai află un dosar penal format din 16 volume cuprinzînd procesul din 1957 și condamnarea luptătorilor făgărășeni la Sibiu de către Tribunalul Militar Cluj în deplasare la Sibiu. Se mai găsesc cîteva dosare provenite de la regionalele securității, altele decît cea din regiunea Stalin. Nu se află însă niciun dosar care să facă referire la evenimentele din 1950 și la procesul din iulie 1951 cînd au fost pronunțate 17 condamnări la moarte, sfîrșind astfel 17 făgărășeni. Nici despre parașutații de către puterile apusene în anii 1950-1953, nu s-a găsit vreun dosar.

 

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

2 thoughts on “Tatăl președintelui CJ, torționar comunist (vezi document CNSAS)

Leave a Reply