Brașoveanul Marius Oprea revine la Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului

Marius Oprea, supranumit de presă „arheologul comunismului” a revenit  la  Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, după ce Victor Ponta l-a demis pe Vladimir Tismăneanu. Braşoveanul s-a întors în institutul pe care l-a înființat în calitate de director al departamentului care se va ocupa de investigaţii speciale şi proiecte de arheologie contemporană din cadrul institutului.

Program național de investigare a execuțiilor Securității

„De astăzi, Marius Oprea revine la IICCMER, unde va face ceea ce l-a consacrat. Activitatea de investigare a celor executaţi de Securitate va căpăta anvergura unui program naţional, coordonat de istoricul Marius Oprea”, a declarat Andrei Muraru, noul preşedinte executiv al IICCMER. „Am avut o lungă discuţie cu noua conducere, m-am salutat şi cu cea veche. Cred că trebuie să intrăm pe o arie a eficienţei profesionale. La asta mă pricep, nu mai am acest straniu sentiment al puterii – să ai ştampilă şi toate cele… Cred că Andrei Muraru, care sper că rămîne unul dintre vechii prieteni ai mei, a înţeles că mă interesează doar atît – să fac, nu să vorbesc. Să arăt, nu să dovedesc. Să aduc dovezi, dacă se cer. Şi să cer să se facă dreptate victimelor comunismului”, a declarat, la rândul său, Marius Oprea pentru revista „Observator cultural”.

Doctor în istoria Securității

Marius Oprea este licenţiat în istorie al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, cu specializări în arheologie şi istorie medie românească, doctor în istoria Securităţii al aceleiaşi facultăţi. Brașoveanul a scris numeroase articole privind aspecte din istoria fostei poliţii politice, care au fost publicate în presă, difuzate la Radio Europa Liberă sau incluse în culegeri de studii academice. Totodată, Marius Oprea este autorul volumelor „Banalitatea răului. O istorie a Securităţii în documente”. 1949-1989 (2002, premiată de Asociaţia Editorilor din România pentru cea mai bună carte de istorie a anului); „Ziua care nu se uită”. 15 noiembrie 1987, Braşov (în colaborare cu Stejărel Olaru, 2002); „Moştenitorii Securităţii” (2004); „Chipul morţii: dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului” (2006); „Bastionul cruzimii: o istorie a Securităţii” (1948-1964) (2008), „Şase feluri de a muri” (2009) ş.a.

Crimele Securitățuii, dezgropate

După ce a fost înlăturat de la conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Marius Oprea s-a apucat de dezgropat morți uciși de Securitate și îngropați în locuri până acum neștiute. „Poți fi indiferent? De asta sunt mortii noștri. Într-un moment al istoriei am fost indiferenți, lași. Acum, la fel. Nici acum nu ne asumăm până la capat cruzimea istoriei. Eu fac team building ducându-mi colegii să dezgroape morți. De asta suntem o echipă puternică”, considera acesta. Marius Oprea a susținut tot timpul că singurele sale arme sunt documentela, poveștile oamenilor și intuiția.

„Să întoarcem morții acasă”

Din anul 2010, Marius Oprea a activat în cadrul unui centru independent de cercetare,  a coordonat o serie de proiecte de arheologie contemporană şi a organizat expoziţii care prezintă acţiuni de căutare şi deshumare a unor opozanţi ai regimului comunist care au fost executaţi fără judecată de către fosta Securitate. „ Tocmai eram în negocieri ciudate, prin care trebuia să primesc nişte sponsorizări pentru care, nu de puţine ori, m-am umilit şi am fost umilit. Chiar şi de parteneri de talia germanilor de la Konrad Adenauer, care au preferat să îmi spună făţiş că nu îi interesează dezgroparea morţilor ucişi în comunism. Ori, deja, nu mai puteam face faţă cheltuielilor. Nici măcar personal, pentru că luna trecută nu am avut bani pentru plata curentului electric consumat în garsoniera închiriată. Data trecută, cînd am fost la o „acţiune“, cum spunem noi la dezgroparea morţilor, am fost cu naşu’, pe tren. Ca să dezgrop eroi ucişi de statul român. Mi se pare normal ca statul român – indiferent de culoare sau de orice nuanţă politică – să sprijine un asemenea demers moral – să întoarcem morţii acasă”, a mai declarat Marius Oprea.

„Eu am copilărit în Steagu, el în Primăverii”

Brașoveanul a făcut referire și la Vladimir Tismăneanu, cel care l-a înlocuit la conducerea institutului în urmă cu doi ani, iar acum a fost demis. „Există o deosebire fundamentală între mine şi Vladimir Tismăneanu. Eu am fost şi voi fi toată viaţa mea interesat de cei ce s-au opus sistemului. De victime. El, de viaţa de partid şi de stat a opresorilor. E şi o diferenţă de destin. Eu am copilărit în cartierul Steagu Roşu din Braşov şi sunt, sociologic vorbind, prima generaţie în pantofi. El a copilărit în Cartierul Primăverii din Bucureşti. Dincolo de orice alte diferenţe de opinii, drumul nostru ar fi fost comun, dar aşa s-a petrecut – între Cartierul Steagu Roşu şi Cartierul Primăverii, Vladimir Tismăneanu a trasat o graniţă. Pe care, din nefericire pentru inteligenţa sa, şi-a asumat-o”, a spus Oprea.

 „ Am rezistat în timpuri politice extrem de ostile doar dintr-un motiv, iertaţi-mi lipsa de modestie. Doar aşa. Pentru cei goi şi cei morţi”

Marius Oprea, istoric

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply