Istoria artei cositorului, prezentată la Casa Sfatului

Organizată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural Naţional (DJCPNC) Braşov, din iniţiativa directorului Gheorghe Mitran, şi Muzeul de Istorie Braşov, expoziţia sub genericul „Arta Cositorului Transilvănean, de la Renaştere la Baroc”, prezintă aproximativ 80 de obiecte din cositor aflate în patrimoniul muzeelor, dar şi al unor biserici din Braşov, Sibiu, Mediaş, Sighişoara, Bistriţa – piese laice şi religioase, obiecte de uz cotidian sau decorative realizate în secolele XVI – XVIII în ateliere din Transilvania, dar şi în centre europene. Cele mai multe piese aparţin colecţionarului braşovean Ioan Georgescu.

Valoare documentară

Dacă în secolele XIV-XVI obiectele din cositor (staniu) erau destul de rare şi constituiau apanajul micii aristocraţii, în secolele XVII-XVIII ele erau considerate „argintăria” clasei de mijloc a societăţii. „Ceea ce argintul era pentru nobili şi lutul pentru ţărani cositorul era pentru orăşeni, aşa definea Nicolae Iorga impactul social al produselor, care au avut un mesaj semantic extraordinar în medievalitate. De cositor au avut nevoie orăşenii, negustorii, administraţia oraşelor, cetăţilor, castelelor, curţilor domneşti din Moldova şi Ţara Românească, curtea princiară din Transilvania, bisericile şi mănăstirile”, ne-a explicat directorul DJCPNC, autor al unei lucrări de specialitate pe această temă. Odată cu dezvoltarea breslelor, la jumătatea veacului al XVI-lea, apar categorii de piese cu scop exclusiv ornamental. În expoziţie sunt prezentate obiecte reprezentative din toate tipurile existente în colecţie: pocale şi căni ceremoniale de breaslă, căni cu forme şi utilizări diverse, clondire, talere, farfurii, sfeşnice, statuete etc. „Piesele acestea au şi o deosebită valoare memorială, documentară, prin inscripţiile şi mărcile pe care le conţin”, mai spune Mitran.

Obiecte spectaculoase

Prin formă, decor şi ornamentaţie, piesele expuse ilustrează o diversitate de stiluri şi tendinţe artistice, de la goticul târziu, baroc, la Renaştere. Printre cele mai spectaculoase obiecte din expoziţie se numără talerul ornamental „Învierea”, realizat în celebrul atelier de la Nürnberg. Printre piesele remarcabile se află cănile de cârciumă transilvănene din secolele XVI – XVII, talerele de nuntă sau logodnă, dăruite de membrii breslelor tinerilor căsătoriţi, o serie de obiecte utilitare cu forme speciale, sigilii de breaslă, precum şi piesele decorate cu scene religioase, cu scene de vânătoare sau cu motive bahice.

Manifestarea este însoţită de un impresionant catalog trilingv, ce repertoriază întreaga colecţie de obiecte din cositor, fiind realizat în condiţii grafice excelente. Colecţia de o valoare inestimabilă din Casa Sfatului poate fi vizitată până pe 20 iulie.

Autor: Olimpiu Filip

Comments

comments

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.