Saptămânal pe hârtie, zilnic pe internet

Fabrica de lapte…praf

O instituţie a statului, Consiliul Judeţean, a „reuşit” performanţa să falimenteze cu bună ştiinţă cel mai important producător de lactate din judeţ dar şi din regiune. Este vorba de Prodlacta, cu o tradiţie de peste 100 de ani, căreia CJ a refuzat să-i achite contravaloarea produselor livrate în cadrul programului „Cornul şi Laptele” pentru anul şcolar septembrie 2009-iunie 2010. Consiliul Jude-ţean a fost nevoit să aplice legea doar prin executare silită. Între timp, însă, societatea a intrat în insolvenţă.

Reţea construită în 100 de ani, distrusă

Neplata acestui contract a condus la un blocaj în lanţ pentru producătorul de lapte, care şi-a pierdut cei mai importanţi furnizori de lapte din judeţele Braşov, Covasna, Harghita şi Sibiu. O reţea de distribuţie construită în peste 100 de ani a fost pulverizată prin anularea unilaterală a contractului. Mai mulţi fermieri din aceste judeţe, care nu au fost plătiţi luni în şir de Prodlacta, au dat faliment sau au fost nevoiţi să încheie contracte noi cu alţi procesatori. O explozie de falimente în lanţ care a cuprins patru judeţe!

Datorii neachitate de 3,3 milioane de lei

Prin sentinţa civilă nr. 1055/CA/09.03.2011, pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. 3639/62/2010, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 2335/R/01.11.2011 a Curţii de Apel Braşov, Consiliul Judeţean este debitorul SC PRODLACTA SA cu suma de 3.322.452,47 lei, reprezentând contravaloare produse furnizate şi penalităţi de întârziere de 0,06% pe zi de întârziere calculate la debitul restant, până la plata efectivă.

În concret, titlul executoriu stabileşte în favoarea Prodlacta şi în sarcina Consiliului Judeţean următoarele sume: 3.322.452,47 lei, reprezentând contravaloare produse furnizate; 1.020.369 lei penalităţi de întârziere calculate dupa algoritmul stabilit de instanţă, respectiv « 0,06% pe zi de întârziere calculate la debitul restant, până la plata efectivă»; 27.925,2 lei cu titlu de cheltuieli de judecată la fond;19.101,64 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

CJ, executat silit

Deoarece a refuzat constant să-şi plătească obligaţiile, împotriva Consiliului Judeţean a fost deschis un dosar de executare silită. Prin somaţia emisă în dosarul execuţional   nr. 1485/19.01.2012 al B.E.J. Ţermure Călin Ovidiu, şi primită de debitoare la 20 ianuarie 2011, Consiliul Judeţean a fost somat să facă plata sumelor datorate. În martie şi aprilie anul acesta, Consiliul Judeţean a fost executat silit de Prodlacta cu  290.000 lei respectiv 3.032.452,47 lei. Aceste sume acoperă contravaloarea produselor livrate.

Cine sunt vinovaţii

Procedura de executare silită a Consiliului Judeţean continuă pentru încasarea sumei de 1.020.369 lei, reprezentând penalităţi de întârziere. Din cauza refuzului conducerii CJ de a plăti contravaloarea produselor, Curtea de Apel a stabilit că instituţia Consiliul Judeţean trebuie să plătească 1 milion de lei cu titlu de despăgubiri. Practic, braşovenii vor plăti aceste despăgubiri şi nu persoanele din conducerea Consiliului Judeţean care au refuzat să achite produsele livrate. În perioada în care CJ a refuzat plăţile către Prodlacta, preşedintele CJ era Aristotel Căncescu, iar vicepreşedinţii Ion Ochi şi Attila Kovacs. Practic, datorită deciziilor acestor oameni, aleşi să gestioneze banul public, vor fi plătite de la buget despăgubiri de 1 milion de lei.

Contract anulat unilateral

Tot acest scandal a pornit de la anularea contractului de livrare produse în mod unilateral. Consiliul Judeţean a decis de unul singur să anuleze contractul pe motiv că nu ar fi primit fonduri de la guvernul, condus în acea perioadă de Emil Boc. „Noi am trimis o somaţie, în data de 6 ianuarie 2010, prin care am anunţat societatea Prodlacta că nu avem fondurile necesare derulării programului «Cornul şi laptele». Şi oricum, contractul cu Prodlacta era încheiat pînă în iunie 2010”, a declarat Căncescu în presa locală. În fapt, prin Legea bugetului de stat pe 2010, judeţului Braşov i-au fost alocate, din cotele defalcate din impozitele pe salarii şi din TVA, 52,959 milioane lei pentru finanţarea programelor şi instituţiilor de protecţie a copilului şi de asistenţă socială, sumă din care Consiliul Judeţean a alocat, la rândul său, 4,499 milioane lei pentru programul „Cornul şi laptele”, adică doar circa 45% din necesarul de 10,8 milioane lei.

Victimele războiului politic

De fapt, conform dezvălu-irilor făcute de Mariana Eftimie, directoare Prodlacta, pentru www.gandul.info, fabrica braşoveană de lactate a căzut victimă în războiul politic dintre USL şi PD-L. „Îmi răspundea tot timpul că n-a primit destui bani de la guvern, că se răzbună PDL-ul pe el şi-l pedepseşte că e liberal, iar eu fac jocul celor de la PDL. Ba chiar, o dată, mi-a spus, de faţă cu alte persoane, că a avut de ales între a da afară din angajaţii Consiliului Judeţean şi a plăti datoriile la Prodlacta şi a ales să ne termine pe noi!”, povestea Mariana Eftimie despre întâlnirile cu preşedintele CJ, pentru publicaţia citată.

Banii primiţi de la Guvern, deturnaţi

Judecătorii de la Curtea de Apel nu au fost de acord cu acest mod abuziv de a încheia un contract şi a dat, cum era normal, câştig de cauză firmei Prodlacta. Instanţa nu a fost impresionată de motivul invocat de conducerea CJ, şi anume lipsa fondurilor. Titularul contractului este Consiliul Judeţean şi nu Guvernul. Legal, CJ avea obligaţia de a face rost de bani. Iar dacă nu ar fi primit bani ar fi trebuit să dea în judecată Guvernul pentru recuperarea sumelor necesare contractului. Dar nu a făcut-o pentru un motiv foarte simplu. A primit banii, dar i-a folosit în alte scopuri!

„Programul „Cornul şi Laptele” este stabilit prin Ordonanţa de Guvern 96/2002, de către Guvernul Năstase. Această ordonanţă spune cum se calculează suma pentru program, în funcţie de numărul de copii, numărul de şcoli etc. Din cauza situaţiei din Braşov, care a primit banii dar i-a folosit cu altă destinaţie, din 2011 sumele din acest program sunt trimise de la Guvern la Consiliile Judeţene cu destinaţie specială, pentru a nu se mai lăsa loc de interpretări.

Companie intrată în faliment

Acest blocaj financiar la care a fost supus Prodlacta a dus la intrarea în faliment a societăţii. Prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu pronunţată la data de 28.11.2011, în dosarul nr. 14115/62/2011 al Tribunalului Braşov, a fost deschisă procedura generală de insolvenţă faţă SC PRODLACTA SA tocmai datorită acestei probleme a neîncasării unei asemenea sume de bani de la o autoritatea administrativ locală. În raportul administratorului judiciar se menţionează că una din cauzele intrării în stare de insolvenţă este neplata de către Consliulul Judeţean a acestei sume de bani.

Afacerile Prodlacta, diminuate de peste cinci ori

În primele trei luni din 2012, afacerile companiei au scăzut de peste cinci ori, de la 7,430 milioane de lei la 1,542 milioane de lei. Societatea a reziliat mai multe contracte cu fermierii din cauza dificultăţilor financiare. Pierderile companiei s-au restrâns în perioada analizată cu 41,62%, de la 813.940 de lei la 556.621 de lei. Veniturile totale ale companiei au scăzut cu 73%, de la 7,288 milioane de lei la 1,911 milioane de lei, în timp ce cheltuielile s-au restrâns cu 69,5%, de la 8,102 milioane de lei la 2,467 milioane de lei. Anul trecut, afacerile companiei s-au restrâns de 2,6 ori faţă de nivelul atins în anul anterior, încasările scăzând de la 48,5 milioane de lei la 18,2 milioane de lei. În acelaşi timp, societatea braşoveană şi-a redus pierderile cu 15%, de la 8,1 milioane de lei la 6,9 milioane de lei. Veniturile au scăzut anul trecut de 2,5 ori, de la 42,9 milioane de lei la 16,9 milioane lei, iar cheltuielile au coborât de 2,2 ori, de la 51 de milioane de lei la 23,7 milioane lei.

Plan de reorganizare

Asociaţia Salariaţilor deţine 41,75% din acţiunile Prodlacta, în timp ce Olympus Dairy Industry Baraolt, parte a producătorului de lactate grec Tyras, are 23,45% din titluri. În acţionariat se mai regăseşte AVAS, cu 18,14%. Acţi-onarii companiei au aprobat la începutul acestei luni planul de reorganizare al companiei propus de administratorul special Mariana Eftimie, respingându-l pe cel propus de grecii de la Olympus Dairy, care deţin 23,45% din titlurile producătorului de lapte şi produse lactate. Totuşi, potrivit comunicatului remis Bursei de Valori Bucureşti, planul prezentat de Mariana Eftimie cuprinde „elemente din planul propus de acţionarul Olympus Dairy Industry”.

Recent, jumătate din creanţele acceptate la plată de către compania braşoveană Prodlacta au fost solicitate de către două firme de „recuperatori” din Germania, care au achiziţionat creanţele respective de la BCR şi BRD.

 

Pe mâna cui va ajunge fabrica de procesare a laptelui din Brașov?

Grupul Olympus a intrat în acţionariatul Prodlacta la începutul anului 2009 şi, în două rânduri, în 2010 şi 2011, a propus majorarea de capitalului. Propunerile au fost însă respinse de Adunarea Generală a Acţionarilor. Până la urmă, grecii au inaugurat, în noiembrie anul trecut, propria lor fabrică de lapte. Investiţia din coumuna Hălchiu a fost de de 55 de milioane de euro.

Conform www.bizbrasov.ro, în spatele firmelor germane care au cumpărat jumătate din creanţele producătorului braşovean de lactate se află Vladimir Jardan (foto), un om de afaceri care controlează 70% din piaţa laptelui din Moldova. Întreprinderile grupului de companii JLC se află în Republica Moldova, Ucraina, Kazahstan, Germania şi România. Principalele activităţi ale JLC Group sunt fabricarea produselor lactate, inclusiv a laptelui pasteurizat şi a produselor lactate în diverse ambalaje, construcţii, transporturi auto, agricultură, flexografie şi comerţ angro şi cu amănuntul.

Prodlacta, istorie de peste 100 de ani

Prodlacta este prezentă pe piaţa din România încă din anul 1900, la început sub denumirea de Cooperativa de Lăptărie din Braşov. Odată cu trecerea timpului, producătorul a trecut prin mai multe etape de dezvoltare şi de îmbunătăţire a calităţii produselor. În contextul modernizării facilităţilor de producţie, Prodlacta a pus în funcţiune o linie tehnologică de fabricare a laptelui UHT, o premieră pentru compania din Braşov.

1900 – Comerciantul danez Alfred Jensen pune bazele fabricii de procesare a laptelui „Lăptăria din Jensen”, prima din Ţările Române.

1902 – Lăptăria este preluată de catre Cooperativa de Producţie a Laptelui.

1910 – Este ales un nou preşedinte numit Alfred Toush.

1926 – Se vinde clădirea fabricii şi se construieşte pe locul rămas din curte o fabrică mică, dar dotată modern.

1931 – Compania se înregistrează la Registrul Comerţului.

1934 – Se deschide primul magazin în Bucureşti.

1948 – Este naţionalizată şi trecută în proprietatea statului sub numele de Romlacta S.A.

1955 – se reorganizează sub numele de întreprinderea de colectare şi industrializare a laptelui Braşov.

1982 – Se dezafectează fabrica veche şi se pun în funcţiune în noua clădire noi linii tehnologice.

1990 – Se reorganizează în societate comercială cu capital de stat sub denumirea de Prodlacta S.A.

1995 – Se privatizează prin metoda Mebo.

2011 – Prodlacata este trimisă în faliment de Consiliul Judeţean Braşov

Abonează-te la newsletter
Sign up here to get the latest news, updates and special offers delivered directly to your inbox.
You can unsubscribe at any time
Comentarii
Loading...