Saptămânal pe hârtie, zilnic pe internet

Cât de rentabil va fi Aeroportul?

În Spania, la Castellon și Huesca, administrațiile locale cu  sprijinul politicienilor au investit în două aeroporturi-fantomă

Contractul pentru începerea lucrărilor la con-strucţia pistei aeroportului internaţional Braşov-Ghimbav s-a semnat de curând între Consiliul Judeţean şi firma Vectra Service SRL, câştigătoarea licitaţiei. După terminarea pistei, anul viitor va începe licitaţia şi pentru construcţia terminalului. Pista va avea o lungime de 2850 de metri şi o lăţime de 45 de metri iar lucrările vor începe în primăvara anului viitor având în vedere că începe sezonul de iarnă. Pista va fi construită la standardele internaţionale actuale, dintr-un beton special cu acordurile şi benzile pentru dirijarea avioanelor din asfalt.

Toată lumea e mulţumită!

„Pot spune, ca în Caragiale, că după lupte seculare care au durat mai bine de 20 de ani, chiar au trecut 20 de ani de când intenţionăm să facem acest aeroport. Toate demersurile au început prin anii 1990-1991 când s-a făcut prima asociaţie pentru construcţia aeroportului de către nişte specialişti de la IAR Ghimbav. În anul 2006 au existat şanse să obţinem finanţare externă pentru construcţia aeroportului dar din păcate a venit criza”, a declarat Aristotel Căncescu în momentul semnării contractului pentru realizarea pistei. „Este o zi istorică”, l-a completat deputatul Constantin Niță, liderul PSD Brașov, prezent la eveniment. Și primarul și-a declarat sprijinul pentru proiect. „Primăria Braşov sprijină construirea Aeroportului Braşov. Împreună cu reprezentanţii Consiliului Judeţean şi Agenţiei Metropolitane vom căuta soluţii pentru construcţia turnului de control, aerogării şi clădirilor anexe. Prioritatea pentru finanţare o constituie fondurile europene. Pri-măria Braşov şi Agenţia Metropolitană au deja experienţă în atragerea fondurilor europene, doar în ultimii ani noi atrăgând peste 60 de milioane de euro” a declarat George Scripcaru, primarul Braşovului.

În primăvară va începe construirea pistei aeroportului de la Ghimbav

Cât de „fundamentat” este proiectul?

Până acum aeroportul a reprezentat mai ales o miză politică, fiind folosit cu succes în ultimele campanii electorale locale. Toți cei care, până acum, au îndrăznit să pună la îndoială rentabilitatea unei astfel de investiții, a fost imediat atacați din toate părțile. Până acum, nimeni din politica sau media brașoveană nu a acceptat o discuție serioasă și do-cumentată despre rentabi-litatea unui astfel de proiect, ale cărui costuri suportate din bugetul județului vor fi foarte mari. Cu atât mai mult cu cât, „Gazeta Brașovului” a dezvăluit într-o anchetă publicată în luna aprilie că principala cauză a eșecului de până acum în ceea ce privește punerea în practică a proiectului a constituit-o studiul de fundamentare. Controversatul document pe care se bazează construcția acestui aeroport a fost realizată de către firma Dinoram, specializată în lucrări sanitare și nicidecum în astfel de studii.

Ce spun pesimiştii

Există voci care îi acuză pe politicieni că vor să bage bani într-o afacere falimentară. Blogul www.brasovnews.blogspot.com a publicat recent o analiză în care compara construcția aeroportului de la Brașov, cu situații similare din alte țări. Concluzia materialului este că, fără un studiu de piață serios, se poate ajunge în situația unui „aeroport fantomă”, așa cum s-a întâmplat în cazul aeroporturilor din Huesca și Castellon, în Spania. Iată câteva probleme de bun-simț, enunțate în analiza citată: „După ce va fi gata autostrada, care va fi rostul unui nou aeroport, situat la o oră și jumatate de Otopeni? Iar asta în cel mai rău caz, pentru că distanța va putea fi parcursă lejer într-o oră (…) Desigur, pentru brașoveni ar fi avantajos un aeroport foarte aproape, dar este imposibil de crezut că atât ei cât și, să zicem cei din Harghita sau Covasna, că alții n-ar mai fi interesați, vor călători într-un număr atât de mare încât să determine companiile aeriene să planifice zboruri de la Brașov. Hai, să fim optimiști, două-trei zboruri pe lună către Italia sau Spania, dar acestea nu acoperă nici pe departe cheltuielile cu întreținerea aeroportului. Pe de alta parte, se spune că aeroportul va aduce turiști. Deocamdată, 90% dintre turiștii care vin la Brașov și prin județ sunt români, aceștia cu siguranță nu vor folosi avionul”.

Probleme la aeroporturile din jur

Braşovul este înconjurat de mai multe aeroporturi ceea ce va duce la o concurenţă acerbă. Aeroporturile din Sibiu, Cluj şi Târgu Mureş sunt principalii competitori pentru Aeroportul Braşov. Chiar dacă au zeci de ani de funcţionare aceste aeroporturi întâmpină probleme serioase de funcţionare, Clujul şi Târgu Mureş ajungând chiar la un acord de principiu pentru „unificarea aeroporturilor” pentru a putea negocia tarife de operare mai mici cu operatorii „low-cost” şi implicit bilete ieftine pentru călători.
La Sibiu președintele CJ Sibiu, Ioan Cindrea, a inițiat un proiect de hotărâre prin care propune ca el să fie cel care numește comisia care să negocieze contractele comerciale cu acele companii aeriene care doresc  Sibiul printre destinații. Până acum, comisia de negociere a contractelor comerciale cu diferite companii aeriene era constituită prin decizia lui Augustin Sava, în calitate de director general al Regiei Autonome aeroportul Sibiu SA. Această schimbare de strategie în negocieri este dictată şi de faptul că aproape patru milioane de euro vor trebui plătiți din bugetul județului în conturile Regiei Autonome aeroportul Internațional Sibiu SA, în următorii cinci ani, pentru a crea legături aeriene cu alte orașe din Europa prin intermediul companiilor de tip low-cost.

Câţi bani a băgat CJ Sibiu în pistă

Dacă pista Aeroportului Braşov va costa  doar 56,9 milioane de lei  plus TVA, Sibiul a modernizat pista aeroportului cu 176 mi-lioane de lei, bani publici. Prelungirea pistei aeroportului Sibiu a avut costuri finale imense, în special din cauza lucrărilor de prelungire a dealului înspre Cristian, deal pe care să fie prelungită pista. Tocmai această lucrare a avut de suferit în vara lui 2010, când rambleul numărul 9 s-a prăbușit pe o lungime de câteva zeci de metri. În total, lucrările de reabilitare și modernizare ale aeroportului inter-național Sibiu au presupus investiții publice totale de 255 de milioane de lei, fondurile provenind în cea mai mare parte din credite accesate de CJ Sibiu și Primăria Sibiu.

Război între Mureş şi Cluj

Pentru a obţine tarife mai mici de la operatorii aerieni, Consiliul Judeţean Mureş a stimulat cu 100.000 de euro compania aeriană Wizz Air, pentru a înfiinţa o bază de operare la Târgu Mureş. Acest lucru a dus la anularea a trei destinaţii de pe aeroportul clujean. Aeroportul Cluj a reacţionat şi a dat în judecată Consiliul Judeţean Mureş pentru concurenţă neloială. Luna trecută Tribunalul Cluj a admis acţiunea înaintată de Sindicatul Aeroportului Cluj şi obligă Asociaţia Judeţeană de Turism Mureş să facă publice contractele şi par-teneriatele încheiate în perioada 2010-2011. În acest război al tarifelor de operare, Aeroporturile Cluj şi Mureş au avut timp să semneze un parteneriat pentru a intra într-o asociere în vederea constituirii unui aeroport regional. La Cluj ar ateriza aeronavele mari iar la Târgu Mureş cele de capacitate mică. Prin această asociere aeroportul regional ar avea o forţă mai mare de negociere cu operatorii aerieni şi astfel călătorii ar avea un preţ mai mic la bilete şi mai multe oraşe de destinaţie. Transportul călătorilor de la Târgu Mureş se va face cu un tren special.

Aeroport regional

În 2010 consilierii judeţeni clujeni şi mureşeni au votat hotărâri privind înfiinţarea unui aeroport regional, care să fie administrat de Consiliul Județean Cluj şi care să reuşească să atragă mult mai mulţi clienţi. Conducerile celor două instituţii s-au întâlnit la Cluj şi au stabilit realizarea unui studiu de oportunitate prin care să se analizeze cât de eficientă ar fi această asociere. În noiembrie anul acesta, cei mai importanţi lideri din structurile aviaţiei civile şi-au dat întâlnire la Cluj, în cadrul Adunării Generale a Aeroporturilor din România. S-a discutat în primul rând despre opţiunile pe care aeroporturile le vor avea în vederea accesărilor de fonduri europene, dar şi despre situaţia de criză cu care s-a confruntat aviaţia civilă din România şi din Europa. Președintele CJ Cluj, Horea Uioreanu, a anunțat că Aeroportul Cluj ar putea intra într-o asociere cu cel din Mureş, dacă cele două Consilii Judeţean vor ajunge la o înţelegere în sensul acesta. Între timp, aeroportul clujean trebuie să-şi continue programul de dezvoltare a infrastructurii.

Bani pentru aeroportul din Cluj

La începutul lunii noiembrie preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uio-reanu, a semnat autorizaţia de construire pentru lucrările de deviere a râului Someş în vederea finalizării noii piste a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. Valoarea lu-crărilor se ridică la 59,5 mili-oane de lei.

În cel mai scurt timp Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca va fi în măsură să primească aeronave mari. Aceasta va aduce un plus nu doar pentru aeroport sau pentru Cluj, ci pentru întreaga regiune, deoarece vor fi introduse noi rute. În paralel, preşedintele CJ Cluj promite că vor fi găsite soluţii financiare pentru construirea terminalului cargo, ceea ce va permite şi dezvoltarea transportului de marfă. Lucrările de construire a primilor 2100 de metri ai noii piste au demarat în septembrie 2011, fiind prevăzute a se finaliza în luna iunie a anului 2013.

Să nu păţim ca spaniolii!

Această aglomerare de aeroporturi din zonă şi războiul preţurilor ar putea pune în pericol funcţionarea aeroportului din Braşov. Dacă nu se va avea în vedere un management cu expe-rienţă Braşovul riscă să păţească precum spaniolii din Castellon sau Huesca, unde conducătorii admi-nistrației locale, cu sprijinul politicienilor, au cheltuit sume consistente pentru realizarea unor aeroporturi ce duc către… nicăieri.

S-a făcut vreo statistică – de câte ori zboară în medie pe an cu avionul de pe Otopeni un cetățean al Brașovului?… Aaaa, o sa vină replica că mai există și județul Covasna etc etc. După prezumtiva deschidere a aeroportului, se va constata că lipsesc clienții pentru că nu are un drum mai ca lumea pe care poți ajunge la el. În consecință, se va cheltui apoi cu respectivul drum (exproprieri în favoarea celor dinainte avizați, pasaj peste calea ferată, pod peste Ghimbășel, tot tacâmul). Dup-aia se vor dumiri că de fapt pista stă pe-o fostă mlaștină eutrofă din ansamblul Stupini și de aceea tocmai a început să se vălurească… Alți bani vor fi disponibili pentru remedierea situației. În fine, la nevoie poate mutăm și munții, să se poată ateriza ceva mai direct, fără atâtea rotogoluri prin aer. Cam asta e logica lucrurilor: creezi o gaură neagră ce va sta mereu cu gura cascată. Eu chiar îmi doresc aeroport la Brașov, dar și mai mult îmi doresc un salariu care să-mi permită să utilizez transportul aerian… (Comentariu făcut de un braşovean pe internet)

Cazul unui politician spaniol

Carlos Fabra

Carlos Fabra (foto) a condus timp de 22 de ani provincia Castellon. Lui i se datorează construcţia aeroportului, care a costat 150 de milioane de euro, exemplifică www.newsbrasov.blogspot.com. A fost inaugurat în martie 2011 şi niciun avion n-a ajuns vreodată acolo. „Oamenii sunt supăraţi. Cu toţii am crezut că joburile ne vor veni la uşa, dar cine ştie dacă aeroportul se va deschide vreodată”. Asta credea un angajat al unui garaj din Castellon în urmă cu trei luni, într-unul din numeroasele materiale pe această temă publicate în presa internaţională. Fabra a fost atât de sigur de succesul investiţiei încât şi-a comandat o statuie înaltă de 24 de metri lângă aeroport pentru ca meritele sale să fie recunoscute pururi. A fost însă nevoit să demisioneze în iulie 2012 şi este cercetat acum pentru acte de corupţie şi evaziune fiscală. Va apărea în faţa tribunalului spre sfârşitul acestui an.

Aeroportul fantomă de la Huesca

Huesca este situat la poalele munților Pirinei, fiind capitala provinciei Huesca, în nordul Spaniei. Aeroportul Huesca a fost construit în 2007, la inițiativa unui politician local. El a spus că aeroportul este necesar pentru a trage turiști la schi în Munții Pirinei. Aeroportul a costat 40 de milioane de euro. Între 2007 și 2011, deci în patru ani, numărul total al pasagerilor care au trecut prin aeroport a fost de 20.000. În luna iulie 2011 au fost 15 pasageri, în august zero pasageri, iar în septembrie doar patru. Acum aeroportul este o fantomă. Conform unui calcul simplu, autoritățile din Huesca au cheltuit câte 2.000 de euro din banii comunității pentru fiecare pasager care a aterizat pe aeroportul lor.

Comentarii
Loading...