POPORUL LA FASOLE, POLITICIENII LA… CIOLAN!

La 1 decembrie 1918 clasa politică din Regatul Ro-mâniei în frunte cu Ionel Brătianu, Iuliu Maniu și alţi fruntași transilvăneni au mi-litat pentru Marea Unire. Sigur, acest lucru nu ar fi fost posibil fără votul celor 1.228 de deputați care, în Sala Cazinoului, au votat în unanimitate Hotărârea de la Alba Iulia – Unirea Transilvaniei cu Regatul Român. De ce a fost ales orașul Alba Iulia ca simbol a unității românilor, este știut: aici Mihai Viteazul proclamă la 1600 unirea celor trei principate ale românilor, și tot aici, sfârșesc prin martiraj conducătorii răscoalei de la 1784, Horia și  Cloșca (Crișan spânzurându-se în temnița închisorii). Evident că România de astăzi există datorită abilității și lucidității unei clase politice hotărâte care reprezenta cu adevărat nu numai aspirația de veacuri a unui popor, dar și interesele acestuia! Puterea și capacitatea de sacrificiu a politicienilor de la 1918 au demonstrat calitatea morală, simțul patriotic și chiar voinţa acestora de a se sacrifica pentru binele românilor.
Din păcate, în anul 2012, nu se mai poate discuta de credibilitatea unei clase politice privind interesele României, acum când simpla existență a românilor poate fi pusă sub semnul întrebării. Starea socială și materială a schimbat până și poporul care astăzi se „bate“ pentru o porție de fasole, în vreme ce politicienii se „bat“ pur și simplu pentru „ciolan“. Promisiuni de-șănțate care nu au nicio legatură cu activitatea parlamentară curg pe toate canalele media, se pot citi până și pe afișele electorale – minciuni colorate alături de poze cu candidați zâmbăreți! Poporul a fost devalizat de simțul patriotic, sentiment fundamental al națiunii române! Politicile anapoda, lipsite de con-sistență și direcții clare, au sărăcit un popor născut într-o țară cu resurse minerale bogate și cu pământ roditor. O mare parte a românilor nu se mai bazează pe capacitatea de muncă ci pe ceea ce statul le acordă sub forma diverselor ajutoare sociale. Din păcate, nici măcar liberalii nu sunt reprezentați de clasa de mijloc, tot mai rarefiată în ultimii ani, ci de o mare majoritate a funcționarilor statului. În fapt, avem o Românie a bugetarilor și una a șomerilor, care supra-viețuiește din ce în ce mai greu doar datorită mediului de afaceri, ce încă mai poate produce. Mă întreb unde sunt acei politicieni vizionari, cu putere de sacrificiu, patrioţi, așa cum au fost cei de la ‘918 care au reușit să slujească cu devotament țara? Unde sunt acei politicieni care nu se întreabă „ce face țara pentru noi?“, unde sunt aceia care se angajează să facă totul pentru țară și popor? Oameni care să își utilizeze resursele intelectuale, mo-rale, materiale și care la nevoie să se sacrifice pentru patrie!

Astăzi, în decembrie 2012, avem o haită de politicieni care se îmbuibă din tot ceea ce înseamnă bugetul public, o haită dispusă să arunce o dată la patru ani, tot din bani publici, „firimituri“ poporului. Din 1989, poate cu câteva mici excepții, clasa politică este lipsită de conștiință publică și nu poate răspunde așteptărilor po-porului privind asigurarea unui trai de viață compatibil, cel puțin cu nevoile minime. Clasa politică a demonstrat că în prezent se susține doar pe sine! Lipsesc acei politicieni care s-au numit pe parcursul istoriei „bărbați de stat“ ce și-au asumat decizii importante pentru țară și care uneori au plătit cu viața sau cu exilul. Din 1989 am avut parte doar de politicieni de paradă, dispuși să își pună cocarda tricoloră la piept și să se declare parioți. Patrihoți le spunea cândva poetul național Mihai Eminescu. Doar aceștia au mai rămas într-o țară a cărei istorie a fost scrisă cu sacrificiu, într-o țară în care poporul s-a sacrificat ori de câte ori i-au cerut conducătorii. Însă, nu este drept! De ce să se sacrifice poporul pentru incompetența, rea-voința ori necinstea clasei politice? De ce să nu plătească cei care au condus țara anapoda și care iată, la fiecare ciclu electoral anunță un așa zis program de salvare? Până acum ce au făcut acești politicieni în afara înavuțirii personale și a haitelor din jurul lor? Sigur, nici nu îi pot crede pe aceia care promit că va curge lapte și miere după 9 decembrie 2012…

Iată de ce, eu cred că fiecare vot este important și trebuie acordat cu multă atenție și discernământ, dacă nu cumva o mare parte a românilor s-au săturat să-i voteze pe unii și să iasă alții, și astfel să decidă să rămână acasă! Un absenteism la alegerile din 9 decembrie 2012 ar fi motivat într-un fel de candidatura aceloraşi… „la vremuri noi, tot noi!“ zice-o vorbă din popor. Şi politicienii au mai demonstrat şi acest lucru: „lupul își schim-bă părul, dar năravul ba!“
În tot acest context mă întreb cu cine să voteze cetățeanul?!
Şi totuşi… trebuie să votăm şi să alegem ,,oamenii“!

Comments

comments

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.