Autostrada „Sfântu’ Aşteaptă”

Aglomerația de pe DN1, după sărbătorile de iarnă, i-a agitat peste măsură pe membrii proaspătului guvern. În timp ce Victor Ponta, primul ministru, a răbufnit împo­tri­va Consiliului de Solutionare a Contestatiilor, care a suspendat licitația pentru tron­sonul de autostradă Bra­șov – Comarnic, Radu Stroe, mi-nistrul Afacerilor Interne, a venit cu o propunere care i-a lăsat pe mulți cu gura căscată: sens unic pe DN1, în direcția București-Brașov.

Propunere disperată: sens unic  pe DN1

Exasperat de blocajele de pe DN1, săptămâna trecută, ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe,  a propus un pro­iect prin care DN1 să devină un drum cu sens unic spre staţiunile montane până când va fi gata autostrada Bu­cu­reşti-Braşov.  „Week-end de week-end există o problemă. Închipuiţi-vă ce se întâmplă de sărbători. Luni de exemplu 52.000 de maşini erau doar în Predeal. Chiar dacă aş fi pus poliţist lângă poliţist nu am fi rezolvat problema ambuteiajelor”, a explicat şeful de la Interne. „Poate reuşim să stabilim un drum cu sens unic pe o direcţie şi întoarcere pe o altă direcţie” a mai spus Stroe. „Ținând cont că rutele ocolitoare nu prea sunt, trebuie să vedem cum dirijăm circulaţia astfel încât un şofer să nu ocolească 200 de kilometri ca să ajungă de la munte în Bucureşti”, a declarat, la rândul său, comisaru-șef Lucian Diniţă, şeful Direcţiei Generale a Poliţiei Rutiere.

Aglomerația de pe DN1 l-a enervat pe ministrul de Interne, Radu Stroe, care a propus să se circule pe sens unic!

Victor Ponta vrea schimbări din funcţie

Victor Ponta vrea schimbarea conducerii Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) pentru că acceptă contestații și pentru că spune „nu se poate”.  Care ar fi miza unei astfel de schim­bări? Controlul unei instituții care decide dacă un contestatar al unei licitații are dreptate sau nu. „Nu putem să ne mișcăm în niciun fel, ei sunt acolo de ani de zile, o duc bine, ne cer bugete și după aia ne spun cum nu se poate face, cum se poate face nu ne spune nimeni, ne spun cum nu se poate că nu a câștigat cine trebuie licitația, să mai facem până câștigă cine trebuie. Să schimbăm toți acesti birocrați și șmecheri care, de ani de zile, pe toate guvernele, căpușează în ace­lași fel. Eu nu stau să plâng că m-a bătut sistemul. Aduceți-i pe cei care vă spun cum se poate face. Toți cei care vă spun nu se poate schimbați-i din funcție, aduceți-i pe cei care spun cum se poate face, legal, transparent, dar cum se poate”, a spus premierul în ședința de guvern de vineri.

Contestaţia chinezilor

Data semnării unui posibil contract de concesionare pri­­vind constructia tronsonului de autostradă Comarnic-Brașov, de 58 de kilometri, a fost din nou amânată. În urma unei contestatii depuse de o firma chineză la doar cateva zile de la anuntul de licitație, CNSC a decis, în decembrie, suspendarea procesului. Com­pania chineză Chi­na Co­mmu­nications Construction Company Limited, cu sediul în Beijing, a contestat fișa de date a achiziției elaborată de Compania Na­țională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR). CCCC Ltd, cea mai mare companie de infra­structură din China este listată la bursa din Hong Kong. „Fişa de date” con­testată de chi­nezi face parte din docu­men­taţia de atri­buire a con­­tractului de concesiune. Totodată, compania a soli-citat suspendarea procedurii, cerere admisă de CNSC. Anunțul de licitație a fost publicat în sistemul electronic de achiziții publice pe 8 decembrie 2012, urmând ca ofertele să fie primite până pe 29 ianuarie 2013. Zece zile mai târziu a fost depusă contestația, iar CNSC a suspendat licitația pe 21 decembrie. Valoarea estimată a contractului era de circa 1,2 miliarde de euro.

Contestația făcută de firma din China
Cum a fost strecurată „șpaga” chiar în caietul de sarcini

CNSC revine

La câteva ore după ră­buf­nirea premierului, în ședința de guvern de vinei, procedura de atribuire a contractului de concesionare pentru reali­za­rea autostrăzii Comarnic-Bra­şov (58 km) a fost deblocată de Consiliul Naţi­onal de Solu­ţionare a Con­testaţiilor. CNSC a emis o decizie prin care a dispus continuarea procedurii de atribuire, după ce pe 21 decembrie CNSC a decis suspendarea procedurii ca urmare a solicitării formulate de China Communications Construction Company (CCCC) Ltd., cu sediul în Beijing. Prin respective decizie, CNSC a obligat autoritatea contrac­tantă – asocierea formată din Ministerul Transporturilor şi Compania Naţi­onală de Autostrăzi şi Dru­muri Naţi­onale – să publice în Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice SEAP şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene o erată care să cuprindă criteriile de pre­selecţie, algoritmii de calcul aferenţi acestora, numărul minim şi maxim de agenţi economici care vor putea fi preselectaţi în cadrul procedurii de atribuire a contractului pentru Comarnic-Braşov. De asemenea, Con- si­liul de Soluţionare a Con­testanţiilor a solicitat şi decalarea termenului de des­chi­dere a ofertelor cu o perioadă de timp echivalentă cu perioada în care procedura a fost suspendată.

Gata în 2017?

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţi­onale (CNADNR) a anunţat la începutul lunii decembrie că autostrada Comarnic-Braşov va fi construită în re­gim de concesiune, iar con­structorul va fi ales prin procedura dialogului competitiv, la care vor putea participa „între 3 şi 5 agenţi economici”, potrivit unui anunţ al CNADNR. Compania care va câştiga licitaţia va asigura finanţarea şi îşi va recupera investiţia dintr-o taxă ce ar putea să fie cuprinsă între 3 euro pentru autoturisme şi 7,4 euro pentru vehiculele de mare tonaj. Reprezentantii CNADNR au declarat în presa centrală că cei 58 de kilometri ai autostrăzii Comarnic-Braşov vor fi finali­zaţi în trimestrul al doilea din 2017, chiar dacă până acum lucrările nici nu au început.

De ce se contestă caietele de sarcini

Încă din luna mai 2012, CNADNR a anunţat lan­sarea unei licitaţii pentru reactualizarea studiului de fezabilitate aferent auto­străzii, dar licitaţia a fost amânată de mai multe ori, în urma con­testaţiilor depuse la CNSC de trei case de avo­catură. Avocaţii au contestat unele condiţii dubioase introduse în caietul de sarcini, precum unele criterii „nelegale” de atribuire impuse de CNADNR, cum ar fi cel care se referă la experienţa pe care ar trebui să o aibă în domeniul parteneriatului public-privat (PPP) câştigă­torul licitaţiei.  Avocaţii au motivat că în România nu a fost realizat nici un proiect de PPP pentru autostrăzi, aşadar criteriile de expe­rienţă în PPP cerute de CNADNR sunt considerate nerealizabile de către casele de avocatură.

„Șpagă” în caietul de licitaţii

Un autoturism nou cu o valoare între 25.000 euro şi 30.000 de euro şi o sumă între 30.000 euro şi 40.000 euro pentru „sesiuni de instruire oficială în ţară/ stră­inătate” a unor angajaţi ai Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţi­onale (CNADNR) au fost două dintre cerinţele pe care ar trebui să le îndeplinească firma de consultanţă care va câştiga licitaţia pentru reactualizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Co­marnic-Braşov (58 km). Condiţiile menţionate au fost introduse de CNADNR la începutul lunii septembrie în caietul de sarcini, modificând astfel docu­mentaţia de licitaţie lansată în luna mai a.c. Respectivele condiții, contestate în instanță de casele de avo­catură, au ajuns în atenția presei la sfârșitul lunii septembrie. „Este o greşeală. Va fi eliminată”, este tot ce a declarat la vremea res­pectivă directorul general al CNADNR, Mircea Pop. Ce să însemne o astfel de atitudine? Că oficialii CNA DNR au pus din greşeală „şpaga” în caietul de licitaţii?

Epopeea construcţiei autostrăzii Comarnic-Braşov

Autostrada Comarnic-Braşov, denumită şi Autostrada Zăpezii, ar fi fost primul mare proiect care ar fi fost construit prin PPP. Epopeea construcţiei tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov a început în urmă cu opt ani, pe vremea Guvernului Adrian Năstase.
– În 2004 pentru tronsonul Comarnic-Predeal fusese selectată compania franceză Vinci, iar pentru segmentul Predeal-Braşov fusese ales Ashtrom-Roichman, Israel. La acea vreme Comisia Europeană a transmis autorităţilor un punct de vedere în care se arăta că legislaţia privind parteneriatul public-privat (PPP) nu este suficient de clară şi că trebuie refăcută. Astfel că Guvernul de atunci nu a mai semnat contractele de construcţie cu constructorii selectaţi.
– O a doua tentativă de construcţie a tronsonului Comarnic-Braşov a avut loc în 2010. Ministerul Transporturilor selectase asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia) pentru concesiunea segmentului Comarnic-Braşov. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat atunci că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu ar fi acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării. „Rezilierea s-a facut pentru ca s-a cerut o spaga prea mare. E vorba de 40 de milioane cash si 400 de milioane in lucrari, pe 30 de ani”, declara Alin Goga, fost director în departamentul juridic din CNADNR, într-un reportaj difuzat de ProTV.
– În luna martie 2012, proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov a fost inclus de Guvernul Boc pe lista proiectelor prioritare în regim PPP, alături de alte proiecte de autostradă: Sibiu-Piteşti (116 km), autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani (133 km), centura de sud a Capitalei şi centura de nord a Capitalei, ambele în regim de autostradă, şi autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni (307 km).
– În luna mai 2012, CNADNR anunţă lansarea unei licitaţii pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru Comarnic-Braşov. De atunci, procedura a fost blocată din cauza contestaţiilor depuse de casele de avocaţi care reclamă criteriile „nelegale” de atribuire prevăzute în caietul de sarcini.

Ce este CNSC?

Consiliul Național de Soluționare a Contes­tațiilor este o instituție independentă, cu activitate administrativ-jurisdicțională, și a fost înființată în urma angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană. CNSC are rolul de a soluționa contestațiile formulate în cadrul procedurilor de achiziții publice, înainte de încheierea contractelor. Altfel spus, CNSC are dreptul de a decide dacă un contestatar al unei licitații are dreptate sau nu. Consiliul are în componența sa 11 complete. Contestațiile se soluționează de un complet format din 3 membri ai CNSC, dintre care unul are calitatea de președinte de complet fiind licențiat în drept. Pentru buna funcționare a unui complet de soluționare a contestațiilor, din punct de vedere administrativ sunt repartizați pe lângă fiecare complet personal tehnico-administrativ: un consilier economic, un consilier juridic, un consilier tehnic și un expert. Consiliul are în componența sa 11 complete. Președintele Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor este Bogdan Lehel Lorand (foto), de profesie jurist.

Bogdan Lehel Lorand

Cine sunt chinezii care au contestat licitaţia?

La 31 decembrie 2009 CCCC Ltd avea 112.719 angajaţi şi active totale de 267.900 de milioane de yuani, echivalentul a circa 33 miliarde de euro. În portofoliul de proiecte realizate de CCCC Limited la nivel mondial se află poduri în Malaysia şi Indonesia, aeroportul Internaţional Macau, în China, aeroportul din Hong Kong, centura la nivel de autostradă a Addis Abeba (Etiopia). Compania a fost implicată în vara anului 2011 într-un scandal privind practici frauduloase în cadrul unui proiect de infrastructură rutieră în Filipine. În urma unei anchete, Banca Mondială a anunţat în, în iulie 2011, excluderea companiei chineze CCCC Limited, precum şi a tuturor filialelor acesteia, pe motiv de practici frauduloase, din proiectul de modernizare a infrastructurii rutiere în Filipine. Sancţiunea prevede că CCCC Limited nu va mai putea participa, timp de opt ani, din ianuarie 2009 până în ianuarie 2017, la licitaţii pentru nici un proiect finanţat de Banca Mondială pentru construcţia de drumuri şi poduri.

Rute ocolitoare aglomerate sau periculoase

Pentru evitarea aglomeraţiei pe DN1, conducătorii auto care doresc să plece din Capitală către Braşov sunt deseori sfătuiţi de Poliţie să utilizeze rute alternative, printre care Bucureşti-Târ­govişte-Sinaia şi Bucureşti-Piteşti-Bra­şov, dar și acestea se a­glo­merează în scurt timp. Iată posibilele rute ocolitoare:

  • Ruta 1: Brașov – Bran – Câmpulung – Pitești – București. Este cea mai lun­gă, dar are 100 de kilometri de autostradă.

Lungime în kilometri: 278.
Durata estimativă: ~4 ore.
Traseu recomandat pentru: orice mașină.

  • Ruta 2: Brașov – Bran – Fundata -Sirnea – Ciocanu – Dâmbovicioara – Rucăr – Dragoslavele – Târgoviște -București. Are 9 kilometri de drum neasfaltat pe tronsoanele Fundata -Ciocanu, respectiv Dragoslavele – Stoenești.

Lungime în kilometri: 209.
Durata estimativă: 3-3,5 ore.
Traseu recomandat pentru: orice mașină.

  • Ruta 3: Brașov – Cheia – Vălenii de Munte – Ploiești – București. O rută plină de curbe periculoase, cu prea multe camioane.

Lungime în kilometri: 179.
Durata estimativă: 3-3,5 ore.
Traseu recomandat pentru: orice mașină.

  • Ruta 4: Brașov – Sinaia – Moroieni – Fieni – Târgoviște – București. Trece prin zona de gâtuire dintre Brașov și Sinaia.

Lungime în kilometri: 188.
Durata estimativă: 3-3,5 ore.
Traseu recomandat pentru: orice mașină.

  • Ruta 5: Brașov – Tabla Butii – Cera­șu – Vălenii de Munte – București.  Traseu practicabil doar vara. În restul perioadelor, doar cu mașini de teren.

Lungime în kilometri: ~190.
Durata estimativă: 4-5 ore.
Traseu recomandat pentru: orice mașină de teren sau SUV cu garda de minim 18 cm. Recomandabil să aibă și reductor. Traseu de vară (iunie – septembrie).

  • Ruta 6: Brașov – Săcele – Pasul Predeluș – Valea Doftanei – Câmpina – Ploiești – București.  Are o pantă severă dinspre Doftana spre Săcele și aproximativ 40 de kilometri de macadam. Este necesară o mașină  cu garda mare.

Lungime în kilometri: 173.
Durata estimativă: 4-4,5 ore.
Traseu recomandat pentru: orice mașina cu garda mai mare, nu neaparat 4×4. Traseu de vară (iunie – septembrie).

Comments

comments

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.