Saptămânal pe hârtie, zilnic pe internet

Brașovul, locul trei la sporul natural al populației

Spre deosebire de ţările occidentale, care au toate un spor natural pozitiv datorită imigranţilor, în România, judeţele unde numărul naşterilor e mai mare decât cel al deceselor se pot număra pe degete. În topul județelor după sporul natural, Brașovul se situează pe locul trei.

 Topul județelor după sporul natural

Primele trei județe sunt: Iaşi (spor pozitiv 458), urmat de Suceava (383), Braşov (348) şi Ilfov (13). La polul opus se află Teleorman, unde în 2011, numărul deceselor a fost cu 4.058 mai mare decât cel al naşterilor, urmat de Dolj, Prahova şi Olt. Spre deosebire de Ilfov, o zonă preponderent rurală, Bucureştiul a avut un spor negativ (-2023).

Harta bătrâneții

Cea mai îmbătrânită regiune, cu o pondere de 16,8% a vârstnicilor, este Muntenia. Conform ultimului recensământ, în două dintre judeţele acestei regiuni se înregistrează un record naţional de îmbătrânire: Teleorman, unde ponderea vârstnicilor ajunge la 21,8% şi Giurgiu- 18,6%. În topul regiunilor îmbătrânite urmează Oltenia (16,5%), unde rata natalităţii era ridicată acum cu câţiva ani. În judeţele oltene, ponderea vârstnicilor e peste media naţională: Vâlcea- 17,6%, Olt- 17,3%, Dolj- 16,9% şi Mehedinţi- 16,4%. La polul opus se află Banatul, Moldova, Transilvania şi Capitala, unde ponderea vârstnicilor, deşi destul de ridicată, e sub media naţională (în jur de 14%). Cele mai „tinere” judeţe sunt Satu- Mare (12,4%), Iaşi (12,6) şi Constanţa (12,6%).

De ce îmbătrânește România

Scăderea natalităţii începută în anii ’90 şi migraţia masivă au condus la o creştere accentuată a ratei de îmbătrânire. În prezent, populaţia peste 65 de ani reprezintă 15% din numărul total de locuitori ai ţării. Un procent enorm, în condiţiile în care specialiştii vorbesc deja de o populaţie îmbătrânită demografic atunci când ponderea vârstnicilor depăşeşte 12%. Curentul îmbătrânirii a cuprins România după ’90, când „dezlegarea” la avorturi a făcut ca natalitatea să scadă la jumătate imediat după Revoluţie. Tendinţa a continuat în anii următori, iar efectele se văd astăzi, o dată cu îmbătrânirea masivă a populaţiei născute în anii ’50-’60, când natalitatea era în floare. Deficitul a fost adâncit şi de migraţia tinerilor în străinătate, adică exact acel segment care ar trebui să asigure creşterea demografică. Stimularea natalităţii şi atragerea imigranţilor ar putea umple acest „gol”, dar cum efectele s-ar vedea abia peste 20 de ani, specialiştii cred că sunt slabe şanse ca problema să fie inclusă pe agenda politică.

Abonează-te la newsletter
Sign up here to get the latest news, updates and special offers delivered directly to your inbox.
You can unsubscribe at any time
Comentarii
Loading...