Saptămânal pe hârtie, zilnic pe internet

Ce guvernator vom avea?

În programul actualei gu­vernări privind dezvoltarea regională, un document de 40 de pagini cele 8 regiuni de dezvoltare care există şi în prezent vor fi integrate în struc­­tura administraţiei locale. „Preluând acest model, Ro­mânia păstrează unităţile administrative existente şi ada- ugă un nivel, compatibil cu cel european – regiunea – care are în subordine structuri de organizare judeţene şi locale şi la care se opreşte relaţia cu centrul”, se arată în programul USL. Modelul presupune şi înfiinţarea de instituţii noi: Consiliul Regional – Executivul regional condus de un preşedinte ales, transformarea Senatului într-o cameră a pu-terilor locale şi apariţia Curţilor de Apel regionale.

Judeţele nu dispar

O parte din atribuţiile consiliilor judeţene vor fi transferate către regiuni, iar şeful noilor structuri vor fi aleşi de către consilierii judeţeni şi primari. Noua organizare ad­ministrativă a României nu va presupune dispariţia judeţelor, ci înglobarea lor în cele opt regiuni. Cu toate acestea, actualele consilii judeţene vor transfera o parte din atribuții către noile entități:

„Și Guvernul, și consiliile județene vor transfera către Regiuni atri­buții”, a explicat primul minis-tru Victor Ponta. Concret, regiunile vor fi personalități juridice și vor putea angaja credite și lua decizii. Regiunile vor avea dreptul să acceseze fonduri europene şi să contracteze credite în mod direct”.

Banii vor veni la regiuni

Împreună cu instituţiile europene, cu autorităţile alese, cu partenerii sociali şi socie-tatea civilă, se vor defini atribuţiile finale ale acestor instituţii. Regiunile vor avea dreptul de a decide cu privire la folosirea fondurilor, provenite din taxe şi impozite. Principalele atribuţii vor ţine de dezvoltarea echilibrată a re­giunilor. Guvernul central va gestiona doar proiectele na­ţionale, urmând ca toate celelalte proiecte să fie transferate către regiuni (inclusiv în ceea ce priveşte fondurile europene existente în pre­zent la POS-uri: mediu, resur­se u­mane, admi­nistraţie, trans­porturi etc). În opinia vice-­premierului Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltă­rii Regionale, regionalizarea este necesară în primul rând pentru că ţara noastră poate pierde foarte mulţi bani, dar şi mode-lul de dezvoltare stra­tegică care se întâmpla în majoritatea ţărilor dezvoltate.

Unde va fi capitala regională?

Până la următoarele alegeri locale, nu va exista o  capitală a regiunii. Se vor păstra consiliile județene, dar vor fi desființate prefecturilor jude­țene. După 2016, Bra­șovul are cele mai mari șanse să devină capitala Regiunii Centru, fiind pe primul loc la toți indicatorii economici. Bra­­șo­vul este cel mai dezvoltat judeţ, iar ca număr de locu­itori, municipiul Braşov depă­şeşte Sibiul, Alba-Iulia sau Târgul-Mureş. Minusul mare îl reprezintă lipsa unui Aeroport Internațional.
Alegerea guvernatorului

Vicepremierul Liviu Dragnea a anunțat că modalitatea în care va fi ales guvernatorul  regiunii – direct, indirect, va fi stabilită odată cu alegerile locale viitoare. La rândul său, premierul Victor Ponta a a­nunțat că va propune un sistem de alegere indirectă a șefului Regiunii în care toți consilierii județeni și primarii din acea regiune se reunesc într-o sală și își aleg șeful. Presa centrală, care citează surse USL, prezintă drept po­sibili guvernatori ai noii re­giuni patru nume. Printre aceștia nu se află niciun brașovean.

Capitala de regiune stabilită abia în 2016

Conform planului regio­nalizării stabilit de USL, până în 2016 nu va exista o capitală de regiune. În prima etapă, se va alege o Dietă provizorie. În această situație doar guvernatorul regiunii este ales de către consilierii județeni din cele 6 județe și primarii din cele 6 județe din regiunea 7 Centru, la fel ca și în celelalte regiuni. Aceasta este o situație de provizorat, proiectul prevede că președintele regiunii va fi ales în 2016, când se va stabili și capitala regiunii. Probabil că atunci se vor organiza alegeri directe.

Vor fi concediaţi mii de funcţionari

Liderii USL au picat de a-cord ca regionalizarea ad­minis­trativă să fie realizată în acest an, fiind considerată foarte necesară. Operațiunea  nu presupune desființarea ju­dețelor și nici mărirea cheltuielilor publice, în schimb, în noua formulă administrativă  va duce la concedierea a mii de funcționari. „Sunt zeci de direcții deconcentrate la nivel de județe, cu mii de angajați, când vor trece la regiuni, a­cești angajați se vor di­minua. Când va avea loc descentralizarea va subția foarte mult acest aparat funcționaresc”, a declarat vicepremierul Liviu Dragnea.

Aleşi de Diete

Regionalizarea propusă de USL, la nivelul declarațiilor publice, presupune organizarea unor alegeri.  Inițial, însă, guvernatorii  vor fi aleși de primari, consilieri locali și județeni, șefi de CJ-uri. Din câte se cunoaște în prezent, aceștia se vor reuni în „Diete” cu  800-900 de electori, care vor da votul candidaților propuși de partide. Fiind vorba de un vot indirect, practic,  guvernatorii vor fi deciși prin negociere, după algoritm, ca posturile din ministere. Chiar dacă nu se află la guvernare, în regiunea Centru, unde există mai multe județe majoritar maghiare, la negocieri ar trebui să participle și UDMR.

Cine va vota pentru viitorul Guvernator

Din totalul de 191 de consilieri judeţeni pe regiune, 65 sunt membri USL, 53 UDMR, 37 PDL, 11 FDGR, 10 PP-DD, 7 PCM, 7 PPMT, unul de la UNPR şi 1 independent. Pe Regiunea Centru, USL are trei preşedinţi de CJ, UDMR are doi şi PDL unul. Din punctul de vedere al componenţei Consiliilor jude­ţene din regiune, USL are 34,03%, UDMR are 27,7%, PDL are 19,37%, FDGR – 5,75%, PP-DD are 5,23%, iar celelalte partide maghiare au câte 3,66%, în timp ce UNPR are doar 0,52%. O viitoare coaliție regional USL și UDMR va putea obține în Consiliul Regional o majoritate confortabilă de 61,73%, cu care vor putea lua toate deciziile majore la nivelul regiunii, fiind cea mai probabilă variantă. O alianță a UDMR cu PDL nu ar fi suficientă pentru a obține 50+1 % în Consi-liul Regional, și nici o alianță PDL – UDMR – FDGR. Practic, viitorul guver­nator va fi cel stabilit de USL.
şanse mici ca un braşovean să fie numit guvernator
Conform presei centrale, care citează surse USL, numele de guvernatori vehiculate pentru regiunea centru sunt: Gyorgy Frunda- UDMR, Mircea Cazan- PNL, Ciprian Dobre – PNL, Ion Ariton – PDL. Interesant este că, printre posibilii candidați nu apare și numele președintelui PNL Brașov, actualul președinte al Consiliului Județean, Artistotel Căncescu. Cu toate acestea, doi președinți de filial locale PNL, Cazan (PNL Sibiu) și Dobre (PNL Mureș) sunt considerați posibili viitori guvernatori ai Regiunii Centru.

Brașovul ar fi putut fi capitala României

După 1 decembrie 1918 s-a discutat mult despre o eventuală mutare a capitalei în centrul țării. Prin anii ‘30, personalități ale vieții politice au polemizat pe tema mutării capitalei României la Brașov. În 1924, inginerul Nicolae Theodorescu prezenta un proiect numit „Crearea unui oraș pentru capitala României“. Noua capitală urma să se întindă pe o suprafață de aproape 5.000 de hectare șI să coste 8,4 miliarde de lei în banii de atunci, în jur de 30 de miliarde de euro actuali. Theodorescu nu indica Brașovul , dar ținea ca noua capitală să fie situată în central țării, într-o zonă muntoasă și să aibă o apă curgătoare. În mai 1935, „Gazeta de Transilvania“ publica o știre preluată din ziarul American „New York Times“. Se prezenta o schiță de plan a unui inginer englez, ce cuprindea noua capitală a României. Aceasta urma să se construiască la Brașov, între comunele Sânpetru și Bod, după modelul capitalei americane, Washington. În perioada interbelică, unul dintre cei mai importanți partizani ai mutării capitalei la Brașov a fost filosoful Mircea Vulcănescu.

Lista posibililor guvernatori, conform surselor USL

  • György Frunda  este avocat și unul din cei mai vechi parlamentari din România. S-a pronunţat, de-a lungul timpului, pentru autonomia teritorială a ungurilor din Transilvania, pentru dizolvarea Parlamentului şi chiar le-a promis ale­gă­torilor că UDMR că va modifica Constituţia. De asemenea, Frunda s-a confruntat de-a lungul timpului cu acuzaţia de colaborator al Securităţii (2006) şi cu ancheta ANI, pentru că declaraţia de avere nu coincidea cu veni-turile reale (2010). La ultimele alegeri generale, a ratat intrarea în parlament.
  • Mircea Cazan, președintele PNL Si­biu, a  a urmat Facultatea de Biologie-Geografie-Geologie din Iași, Academia Națională de Informații – Colegiul Superior de Securitate Națională și Universitatea Națională de Aparare „Carol I” – Colegiul Național de Apărare din Bucu­rești. Prima lui profesie a fost de învățător, după ce a absolvit Liceul Pe-dagogic din Sibiu. A urmat mai multe cursuri în străinătate. A fost directorul general al Radiocom – Societatea Naţio­nală de Radiocomunicaţii SA. Este cel mai bogat paralamentar sibian.
  •  Ciprian Dobre, președintele PNL Mureș, este de meserie avocat. Între 2005 și 2008 a îndeplinit funcția de Prefect al Județului Mureș. Ca prefect al judeţului Mureş, cel mai tânăr de până atunci, s-a făcut cunoscut pentru conflictul cu grofii pentru pădurile de pe Valea Mureşului, conflict care s-a încheiat la DNA, după ce a primit NUP, dar şi pentru modul cum a gestionat scandalul cu Ţinutul Secuiesc. Din 2008 și până în 2012 a fost deputat în Parlamentul României. Începând din iunie 2012, este președintele Consiliului Județean Mureș.
  • Ion Ariton, președintele PD-L Sibiu, este absolvent al Facultății de Științe Economice din cadrul Universității din Timișoara în 1984. Senator de Sibiu din partea PD-L în legislatura 2008-2012 și Ministru al Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri în guvernul Emil Boc. Ariton a fost, din anul 1993 până în 2003, pe rând, director comercial și director general al sucursalei Petrom Sibiu. În perioada 2002-2003, Ion Ariton a semnat o adeziune la PSD, după care s-a retras din organizație. În 2003, Ariton a plecat de la Petrom și a fost director la Intermedia, iar în perioada 2005-2007 a fost prefect al Sibiului. A fost cercetat în 2003 pentru neglijență în serviciu și fals intelectual, în cazul unui prejudiciu de peste 7 miliarde de lei vechi adus companiei Petrom Sibiu, fiind însă scos de sub urmarire penală.

Care vor fi regiunile

Nord- Est: Suceava, Botoşani, Bacău, Vaslui, Neamţ, Iaşi.
Sud-Est: Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa.
Nord Vest: Bihor, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj, Bistriţa-Năsăud
Sud: Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Călăraşi, Prahova, Giurgiu, Ialomiţa.
Vest: Arad, Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş.
Sud- Vest: Gorj, Vâlcea, Dolj, Olt, Mehedinţi.
Centru: Braşov, Covasna, Sibiu, Harghita, Mureş, Alba.
Bucureşti- Ilfov

Structurile administrative

Consiliul Regional şi Guvernatorul

  • Guvernatorul

Guvernatorul  va fi ales direct de cetăţeni şi va funcţiona ca un „premier” al regiunii. Membrii  – vor avea atribuţii în domenii executive, şi vor ajuta preşedintele în exercitarea atribuţiilor. Buget propriu va fi format din bugete locale, fonduri europene şi fonduri de coeziune de la bugetul central.

  • Senatul

Senatul va prelua sarcina legiferării în dezvoltarea regională. A doua cameră a Parlamentului va fi aleasă după model francez, cu mandat de 4 ani şi cu obiective de organizare şi dezvoltare regională. Va avea trei domenii cheie de competenţă: Dezvoltarea regională, Politica externă, Fondurile europene, Se va diferenţia de Camera Deputaţilor.
Guvernul desemnează opt prefecți, câte unul pentru fiecare regiune
Senatul va lucra cu Consiliile regionale, conduse de un guvernator, care va conduce executivul regional

  • Prefecţii

Cei 8 prefecţi vor înlocui pe cei 41 din prezent. Prefecţii îşi pot organiza puncte de lucru în fiecare judeţ, dar instituţia în sine va fi regională. Prefectul îşi păstrează atribuţiile actuale, dar îşi extinde zona de manifestare a competenţelor. Scop: o mai mare coerenţă în implementarea programului de guvernare în teritoriu şi reducerea birocraţiei.

  • Consiliu Economic şi Social

Pe lângă Consiliul Regional funcţio­nează un CES alcătuit din repre­zentanţii principalelor categorii socio – economice. CES regional va avea rol consultativ în luarea deciziilor executive, dar consultarea de către Consiliul Regional este obligatorie. CES regional va avea atribuţia redactării de studii şi planuri de dezvoltare regională.

Etapele implementării noii organizări administrative a României

  • 2013

Se organizează trecerea de atribuţii şi de competenţe între guvern şi judeţe, pe baza unor dezbateri publice şi cu informarea corectă a cetăţenilor.
Se întăresc cele 8 regiuni de dezvoltare, cu structuri politice noi.
Se desfiinţează Ministerul Dezvoltării Regionale, iar fondurile europene şi fondurile româneşti alocate dezvoltării regionale se redirecţionează la nivel local prin politici de coeziune.
Se modifică Constituţia, pentru introducerea acestui concept.

  • 2014-2015

Organizarea de alegeri indirecte, pentru desemnarea unor Consilii Regionale provizorii (în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare).
Aleşii locali (primari, consilieri locali şi judeţeni) îşi aleg preşedintele de Consiliu Regional.
De la nivel central, se desemnează membri delegaţi, în subordinea preşedintelui de CR, cu atribuţii speciale pe domenii de interes (educaţie, sănătate, transporturi, mediu etc).
Timp de doi ani, aceste Consilii vor funcţiona cu atribuţiile primate (pregătind instituţiile pentru primele alegeri directe).

  • 2016

O dată cu alegerile locale, au loc alegeri pentru desemnarea preşedinţilor de Consilii Regionale (alegeri directe–vot uninominal).
Au loc, de asemenea, alegeri pentru desemnarea Parlamentelor regionale, care vor funcţiona ca legislative regionale.
Vor intra în funcţiune şi Curţile de Apel regionale, pentru a funcţiona şi puterea judecătorească la acest nivel.

Abonează-te la newsletter
Sign up here to get the latest news, updates and special offers delivered directly to your inbox.
You can unsubscribe at any time
Comentarii
Loading...