Saptămânal pe hârtie, zilnic pe internet

Marea revoluţie socialistă din Sănătate

Conducerea Ministerului Să- ­nătății a anunțat oprirea fi­nan­ţării spitalelor private, moti­vând măsura prin faptul că acestea au beneficiat de mai multe privilegii financiare de­cât cele cele de stat, în ultimii ani.

Haiducie la guvern

Cu banii care ar fi trebuit să meargă la privat- în jur de 45 de milioane de euro- se va pune la punct programul de terapie intensivă, este intenţia lui secretarului de stat Raed Arafat. „Pentru restul progra­melor, banii vor veni de la spitalele locale. Tarifele pentru spitalele mari, strategice vor creşte, iar cele pentru spitalele mici vor scădea. Astfel se va regla şi problema dezechilibrelor financiare din sistemul public”, au anunțat oficialii din Ministerul Sănătății.

Situaţie dramaticăla Braşov

În Brașov, există două cazuri în care spitale private, finanțate de Casa de Asigurări de Sănătate, oferă servicii ce lipsesc cu desăvârșire în spitalele de stat. Sistarea finan­țării CAS ar duce astfel la o situație dramatică. Pentru aceste cazuri, oficialii ministerului Sănătății propun ca finanțarea să continue până când spitalele de stat se vor pune la punct și vor putea oferi, la rândul lor, servicii ca­re sunt, în prezent, deficitare. Practic, reformarea sistemului sanitar de stat se va face cu banii pacienților cotizați la CAS. Întrebat de aceste cazuri, secretarul de stat din ministerul Sănătății, Raed Arafat a declarat că va analiza situația și că există posibilitatea ca finanțarea să continue până când spitalele de stat se vor pune la punct și vor putea o­feri, la rândul lor, servicii care sunt, în prezent, deficitare.

Obligaţi săne tratăm la stat

Două spitale particulare, Centrul de diagnostic si tratament oncologic și Clinicco și  sunt singurele în care pot fi tratați bolnavii de cancer și urgențele cardiologice din zonă. Conducerile celor două unități sanitare spun că, dacă se oprește finanțarea de la CNAS, clinicile sunt în pericol de a fi închise. Cu toate acestea, conducerea ministerului Sănătății dorește să-I oblige pe pacienți să se trateze în unitățile spitalicești de stat, astfel încât, cu banii dați de aceștia pentru asigurările de sănătate să poată moderniza sistemul sanitar public.

Radioterapie doar la un spital privat

La, cea mai modernă cli­nică de oncologie din țară și una dintre cele mai modern din Europa, bolnavii de cancer sunt trimiși să facă radioterapie. Tratamentul este parțial susținut de CAS. Anul trecut, Radioterapia de la Județean a pierdut singurul fizician cu permis de lucru pe aparatul de cobaltoterapie, permis care se obține de la de la Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.  În plus, secția de Oncologie a Spitalului Județean din Brașov a rămas fără doctori, iar aparatul de radioterapie nu este funcțional.

Urgenţe cardiologice, la o clinică privată

Spitalul Clinicco din Bra­şov asigură de patru ani rezolvarea urgenţelor cardio- ­logice din judeţele Braşov (inclusiv Valea Prahovei) şi Covasna. Pacienţii sunt aduși cu ambulanțele de stat aici, unde beneficiază gratuit de tratament, întrucât clinica are contract cu CAS Braşov acoperit 100% din contribuţiile asi­guraţilor. Bolnavilor li se mon­tează stent, stau la terapie intensivă şi, după câteva zile, sunt externaţi. În mod normal, stabilizarea şi tratamentul în caz de infarct ar costa 2.500 de euro, cu mult peste po­si­bi­lităţile românului de rând. Automat, tăierea finanţării de la CNAS, ce reprezintă 30% din cifra de afaceri a spitalului, ar distruge tot ce s-a construit.

Adio, tratament gratuit!

Clinicco Braşov este singura unitate din ţară, din mediul privat, care oferă servicii de urgenţă gratuite, iar în condiţiile în care nu vor mai fi alocaţi bani prin CNAS, serviciul de urgenţă ar putea fi închis. Spitalul asigură de patru ani rezolvarea urgen­ţelor cardiologice din judeţele Braşov (inclusiv Valea Prahovei) şi Covasna. Pacienţii beneficiază gratuit de tratament, întrucât clinica are contract cu CAS Braşov acoperit 100% din contribuţiile asigu­raţilor. Bolnavilor li se mon­tează stent, stau la terapie intensivă şi, după câteva zile, sunt externaţi. În mod normal, stabilizarea şi tratamentul în caz de infarct ar costa 2.500 de euro, cu mult peste posi­bilităţile românului de rând. Automat, tăierea finanţării de la CNAS, ce reprezintă 30% din cifra de afaceri a spitalului, ar distruge tot ce s-a construit. „Dacă se reduce acest buget de la stat, devine imposibil de menţinut urgenţa“, declară directorul executive al CLINICCO, Adrian Teciu.

Banii merg la spitalele de stat

Suma tăiată de la privaţi se va duce la bugetele spitalelor de stat, însă autorităţile nu au oferit nicio soluţie pentru spitalele private care oferă servicii vitale în locul celor de stat. Cum niciun spital din zona Brașovului, de stat sau privat, nu poate rezolva urgen-­țele cardiologice, ambulanțele aduc, în acest moment, bolnavii direct la clinica privată din Brașov.  „Nu există niciun alt spital în zonă care să intervină în urgenţele cardiologice. În acest timp, Spitalul Judeţean din Braşov nu are linie de gardă cu cinci doctori, cum ar trebui, iar până la Spitalul din Târgu-Mureş sunt trei ore. Ori, în caz de infarct, e cam mult. Aşa că pacienţii sunt aduşi cu ambulanţele direct la noi”, a declarat dr. Florin Orţan (foto), şeful secţei de cardiologie inter­venţională.

Investiţie pe apa sâmbetei

„Din cei 150 de angajaţi, am fi nevoiţi să dăm afară jumătate şi cred că, până la urmă, nu am avea altă soluţie decât să închidem. În spitalul nostru, care e şi clinică uni­ver­sitară, nimeni nu lucrează part time şi nu se pune problema unui conflict de interese. Mai mult, noi am reuşit ce nu a făcut statul – să aducem din Franţa doi medici români specializaţi pe chirurgie cardiovasculară. Declaraţiile de genul să stimulăm medicii să se întorcă în ţară sunt politicianiste”, conchide medicul Orţan.

Raed Arafat

Nemulţumirile lui Arafat

Referitor la sumele cu care este susținut tratamentul la clinicile private, secretarul de stat din Min isterul Sănătății, Raed Arafat, s-a arătat nemulțumit de faptul că unele clinici private au obținut, prin negociere, sume mai mari decât spitalele de stat pentru un caz rezolvat. „Până în 2010, tarifele pentru spitalele private erau stabilite cu CNAS prin negociere, pe când spitalele de stat primeau o sumă fixă pe caz rezolvat. Până la urmă, s-a observat că, prin negociere, unele spitale private primeau pentru un caz rezolvat cu până la 1.000 de lei mai mult decât un spital de stat”, spune Arafat, care oferă şi un exemplu concret. În anul 2009, un spital privat din judeţul Braşov a negociat şi a primit pentru un caz rezolvat de cardiologie intervenţională suma de 3.600 de lei. Acelaşi caz a fost decontat de CNAS pentru Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, cu doar 2.620 de lei.

Ce spune nota Ministerului Sănătăţii

„Acest lucru a fost corectat parţial în 2011, când s-a stabilit ca decontarea să se facă doar pe caz rezolvat şi pentru furnizorii de stat, şi pentru cei privaţi. Cu toate acestea, sumele decontate către spitalele private s-au menţinut la cote semnificative sau chiar au crescut.Astfel, suma decontată către spitalele private a crescut de la 150.703 mlioane de lei, în anul 2011, până la 213.500 milioane de lei, în 2012. Iar acum s-a ajuns iar la situaţia în care unele spitale private primesc 2.000 de lei pe caz rezolvat, în timp ce statul ia 1.400 şi 1.600 de lei”, se arată şi în nota pe care Ministerul Sănătăţii a prezentat-o în şedinţa de guvern.

Naşterile la privat vor deveni un lux

O altă categorie care va fi afectată de măsurile preconizate de Eugen Nicolaescu sunt mamicile care au decis să nască într-un spital privat. Numărul brașovence­lor care au ales să aducă pe lume copiii în maternităţi private a crescut în ultimii ani. În condițiile creșterii preconizate a prețurilor cu cel puțin 20%, multe vor renunța. O femeie care va naşte în vară, dacă ar alege un spital privat, ar trebui să plătească mai mult cu cel puţin 300 de euro faţă de preţul curent. În acest moment, la Medlife, naşterea costă 5.600 de lei, însă pentru asiguraţi statul decontează 1.600 de lei. În maternităţile Reţelei Regina Maria, naş­terea costă acum între 4.900 şi 12.000 de lei, dintre care 2.000 de lei este decontat de Casă.

Preţurile ar putea creşte până la 7.000-14.000 de lei

Neculoiu, de acord cu Nicolaescu
Singurii care se bucură de măsura anunțată de Nicolaescu sunt managerii spitalelor de stat, pentru că vor beneficia de un plus de finanţare, în cazul în care banii vor fi direcţionaţi către spitalele publice. „Părerea mea coincide cu a domnului ministru. Consider că spitalele publice trebuie să aibă prioritate în finanţare. Nu există o con­curenţă loială între spitalele publice şi cele private în privinţa finanţării. Asta pentru că spitalul de stat primeşte o anumită sumă de la CAS şi cu aia trebuie să se descurce. Spitalul privat primeşte şi el o anumită sumă de la CAS, însă pacientul plăteşte şi o coplată. Spitalul public nu poate aplica o coplată”, a precizat Marius Neculoiu (foto), manager Spitalul Cli­nic Judeţean de Urgenţă Bra­şov, ales recent senator din par­tea PNL, partidul din ca­re face și Eugen Ni­colă­escu.

Singurii afectaţi, pacienţii

Măsura ca spitalele private să poată furniza servicii medicale decontate prin CNAS a fost luată chiar de Eugen Nicolăescu în timpul precedentului său mandat de ministru al Sănătăţi, în guvernul Tăriceanu. În  baza Legii 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii, principiul în decontarea serviciilor medicale pentru românii care cotizează a fost că „banul urmează pacientul, şi nu invers”. Practic, Casa Naţională nu plăteşte nici spitalele publice, nici private, ci plăteşte servicii furnizate de spitalele publice şi private. Ideea lansată acum de ministrul liberal, conform căruia „statul finanţează spitale publice sau spitale private”, nu are nicio legătură cu realitatea, și nici cu ce a decis în urmă cu patru ani. Singurii afectați de actual măsură vor fi pacienții care, de cele mai multe ori din motive obiective, vor să se trateze în clinici private. Aceștia, deși își plătesc contribuția de sănătate, vor fi nevoiți să mai scoată o dată bani din buzunar.

Câţi bani iau de la CAS spitalele private

18 spitale din Braşov, atât de stat, cât şi private, au contracte cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Braşov, cel mai mare contract fiind cel semnat de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, anunță www.zf.ro. Dintre privaţi, cele mai mari sume sunt cele ale companiei Clinicile Icco SRL, arată datele existente pe site-ul Casei Judeţeană de Asigurări de Sănătate Braşov. Cele 18 spitale din Braşov au contracte de 131 milioane de lei (aproximativ 30 de milioane de euro) cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. 117 milioane de lei sunt contracte cu spitalele de stat, restul banilor fiind alocaţi companiilor private.

  • Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov – 45,153 milioane de lei
  • Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Braşov – 17,967 milioane de lei
  • Spitalul Clinic de Copii Braşov – 13,425 milioane de lei
  • Spitalul Clinic de Obstretică-Ginecologie Braşov -13,421 milioane de lei
  • Spitalul Municipal Făgăraş – 8,993 milioane de lei
  • Spitalul de Pneumoftiziologie Braşov – 6,345 milioane de lei
  • Spitalul de Boli Infecţioase Braşov – 5,884 milioane de lei
  • Clinicile Icco SRL (privat) – 5,279 milioane de lei
  • Spitalul „Dr. C. T. Spârchez Zărneşti – 2,532 milioane de lei
  • Teo Health – Spitalul Sf. Constantin (privat) – 2,449 milioane de lei
  • Spitalul Municipal Codlea – 1,971 milioane de lei
  • Spitalul Orăşenesc Rupea – 1,892 milioane de lei
  • Spitalul Hospice Casa Speranţei Braşov (privat) – 1,145 milioane de lei
  • Onco Card (privat) – 1,136 milioane de lei
  • Policlinica de Diagnostic Rapid SRL (privat) – 996.945 lei
  • Centrul Medical Unirea (privat) – 962.629 lei
  • RUR Medical (privat) – 893.244 lei

Măsură antieuropeană

Conform directivelor europene, proiectul Nicolăescu nu ar putea fi aplicat.
Obligatorie din octombrie. Directiva Europeană 24, care trebuie să intre în vigoare şi în ţara noastră, din octombrie, va permite pacienţilor români să se trateze în orice spital de pe teritoriul Uniunii, privat sau de stat, obligând statul român să deconteze aceste servicii la nivelul tarifelor de la noi. Directiva se referă la toate spitalele din UE, inclusiv cele din Romania. Automat, te poţi trata şi într-un spital privat din România, iar intenţia ministrului Nicolăescu ar deveni neoperantă.
Ce spune Directiva 24. „Fluxurile de pacienţi între statele membre sunt limitate, deoarece marea majoritate a pacienţilor din Uniune beneficiază de asistenţă în propria ţară şi preferă acest lucru. Însă, în anumite cazuri, pacienţii pot dori să beneficieze de asistenţă într-un alt stat membru”, se arată în directivă. Refuzul nu poate fi justificat de faptul că „pe teritoriul naţional se află liste de aşteptare, fără a efectua o evaluare medicală obiectivă”. Nu se supun directivei serviciile în domeniul îngrijirii pe termen lung (recuperare medicală), transplantul de organe şi nici programele de vaccinare împotriva bolilor infecţioase.
Cum poate fi fentată UE. Ministrul Sănătăţii poate apela, totuşi, la anumite artificii, dacă va dori cu adevărat să lase spitalele private fără finanţare de la Casă. Oficialii au declarat doar că vor să sisteze finanţarea, însă nu au evocat soluţia tehnică pentru a face acest lucru. Una dintre cele mai simple modalităţi ar fi să interzică medicilor să lucreze simultan la stat şi la privat. Într-o astfel de situație, spitalele private ar putea fi depopulate și n-ar mai putea încheia contracte cu CNAS.

Forţa Civică îl critică pe „liberalul” Nicolăescu

Avocatul Sorin Grigorescu (foto), primvicepreședintele Forței Civice din Brașov, a susținut într-o conferință de presă că măsura preconizată de ministrul Sănătății încalcă legea asigurărilor de sănătate și drepturile asiguratului. El a amintit că Nicolăescu este autorul a două „premiere mondiale”: desființarea specializării „oncologie” și celebrul program de analize în cadrul căruia s-a verificat colesterolul unor tineri de 16 ani. Grigorescu a ținut să sublinieze faptul că este vorba de „bani privați administrați de stat, nu de bani publici”. În plus, o astfel de măsură luată de un ministru liberal, a fost caracterizată de Grigorescu drept „un rateu al concepției ideologice”.

Abonează-te la newsletter
Sign up here to get the latest news, updates and special offers delivered directly to your inbox.
You can unsubscribe at any time
Comentarii
Loading...