Guvernul prinde bani pentru finalizarea ocolitoarea Braşovului în bugetul pe anul viitor

Guvernul a elaborat o listă cu 115 proiecte de investiţii publice prioritare pentru bugetul pe anul viitor, care în următorii ani necesită fonduri totale de peste 63 miliarde lei, unele dintre proiecte având termene de finalizare mai mari faţă de cele anunţate oficial. Din totalul celor 63 miliarde lei, necesarul de finanţare până în 2020, un total de 39,1 miliarde lei trebuie acoperit doar din bugetul de stat.

Printre acestea se numără şi câteva proiecte care au legătură cu Braşovul.
Autostrada Bucureşti-Braşov este pe lista proiectelor luate în calcul în bugetul de anul viitor, cu estimarea că tronsonul Ploieşti-Comarnic va fi terminat în 2019, iar tronsoanele Bucureşti-Ploieşti şi Comarnic-Braşov vor fi finalizate în 2016. La acest moment, contractul pentru construcţia în concesiune a tronsonului Comarnic-Braşov nu a fost încă semnat, din cauza discuţiilor încă nefinalizate între firma concesionară şi finanţatori, iar ministrul Transporturilor, Ioan Rus, afirma că va stabili în această toamnă dacă sunt întrunite condiţiile de semnare a contractului, în caz contrar procedura urmând să fie reluată.
Autostrada, începută în 2007, are un stadiu fizic de execuţie de 31% şi mai necesită încă 5,9 miliarde lei, din care 2,6 miliarde lei din buget, în condiţiile în care 3,3 miliarde lei pentru Comarnic-Braşov ar trebui asigurate de către concesionar din surse proprii şi atrase.
Pe lista proiectelor propuse pentru bugetul pe anul viitor a fost inclusă şi varianta de ocolire a municipiului Braşov începută în aprilie 2012, realizată în proporţie de 56% şi care mai necesită investiţii de 74,6 milioane de lei, acestea urmând să fie prinse în bugetul de anul viitor pentru ca acest obiectiv să fie finalizat.
Proiectele au fost propuse spre a fi introduse în proiectul de buget pe 2015 de Secretariatul General al Guvernului (73 de investiţii), Ministerul Transporturilor (24), Ministerul Mediului (7), Ministerul Justiţiei (3), Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei (câte două), Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Educaţiei şi Serviciul de Protecţie şi Pază (câte unul), iar valoarea cumulată şi actualizată a acestora depăşeşte cifra de 114,5 miliarde lei.
Dintre acestea, 70 de proiecte (care mai necesită o finanţare de 48,79 miliarde lei (77% din total), din care 33,58 miliarde lei din bugetul de stat) au un stadiu fizic de execuţie cuprins între 0,01% şi 99,9%, 25 de proiecte (482,2 milioane lei (0,76% din total), din care 458,1 milioane lei din buget) sunt finalizate integral, dar fără achitarea tuturor facturilor, iar 20 de proiecte (13,8 miliarde lei (21% din total), din care 5,1 miliarde lei din buget) nu sunt încă începute.
Pentru proiectele încă neîncepute se va încerca obţinerea de fonduri externe nerambursabile, o altă variantă fiind sistarea unora dintre acestea.
Conform legii, înainte de aprobarea bugetului, Ministerul Finanţelor este obligat să prezinte Guvernului lista proiectelor de investiţii publice semnificative prioritizate care urmează să fie finanţate prin bugetul de stat, proiectele fiind selectate în funcţie de oportunitate, justificare economică şi socială, suportabilitate financiară, perioada rămasă până la finalizare, angajamentele asumate de România cu instituţiile financiare internaţionale.
Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a declarat, ieri, referitor la investiţiile efectuate în acest an de Guvern, că execuţia bugetară pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) arată mult mai rău decât cea pe cash, scăderea investiţiilor noi fiind de 55%. Diferenţa provine din faptul că la capitolul investiţii au fost plătite anumite arierate.
El a semnalat că investiţiile publice au coborât la minimul ultimilor cinci ani şi a confirmat ipoteza că lupta anticorupţie a dus la încetinirea investiţiilor, lansată în urmă cu două săptămâni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arătând că autorităţile publice nu încep noi investiţii de frica Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply