Între Crucea de Piatră și Brașov

Domnule, am o nelămurire! Cu-i nu-i plac curvele? Cui? A, stai liniștit, l-am văzut eu la stabiliment!

Prostituatele erau de patru categorii. Cele de lux. Erau două case de randez-vous, una era –La Rozica- asta era cea mai formidabilă. Noi nici nu ne puteam închipui să intrăm, nu numai de bani, costa o avere să te duci acolo, dar intrai numai cu recomandare. Avea un portar în livrea, cu chipiu, sever, care deschidea la barosanii care veneau să facă dragoste un pic. Apoi mai era şi altă casă unde-ti dădea şi cucoana, şi camera şi puteai să stai acolo şi 12 ore cu ea. A doua categorie erau bordelurile mari, importante, fiecare cu matroana lui şi cu câte 20 de fete, toate elegante, se coafau şi se machiau în fiecare dimineaţă, era ca la Hollywood când intrai pe stradă aici. A treia categorie, fetele pe cont propriu, cu condicuţă, aşa, ca Marcela.” A patra categorie, spune George Astaloş, erau cele de maidan: „Astea erau cele clandestine, nici înscrise, nici cu condicuţă, te duceau pe maidan în spate. Erau pentru oamenii cu foarte puţini bani.

Apoi au venit comuniștii și le-au făcut fete mari. Și de atunci așa au rămas. Au dat cretinii  Decretul 351 al Marelui Prezidiu al Republicii Populare Române din 20 august 1949, și au pus capăt prostituţiei legale, controlate, din România. Și așa toate casele de toleranţă sunt închise, apoi sunt înfiinţate centre de reeducare pentru ”bagabonzi, prostituate, cerşetori şi întreţinute”, iar prostituţia e condamnată cu închisoare de la trei la opt ani. Și noi, azi, ce vină avem? Noi vrem curve!

Vreți să vedeți cum era viața în curvărie? Urmăriți documentarul făcut de o echipă de profesioniști din Brașov – Bordelurile de odinioară!

 

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply