Felice e doctor în economie, are 75 de ani, nevastă, 2 fete, 4 nepoate și un serviciu de consultanță care nu îi permite creierului să se așeze într-un cot și să picotească până dă în apnee și se sufocă în dulcele somn. Nu. Felice e treaz, atent, curios. Știe să se uite la lume și știe să descifreze semne. Cum ar fi acela că România e plină de oameni care nu plătesc taxe. Așa spune turistul Felice privind poporul cochet de la terase, mașinile lor de 30.000-40.000 și chiar 80.000 de euro.

”Sunt mulți oameni bogați în România”, își zice Felice surprins. Căci România văzută de la Torino poartă hăinuțe cu 8 numere mai mici decât asta reală și bătrânul italian se simte ca un unchi care i-a adus nepoatei pe care nu a văzut-o de 20 de ani, o rochie de copilă, când ea este o femeie cărnoasă, grasă și frumoasă, la rândul ei cu 4 copii.

Mașini scumpe, bani grămadă, terase, restaurante pline, toate sunt semne care spun răspicat nepăsare civică.

Felice era în Brașov când mitingul împotriva despăduririlor s-a scurs printre mesele de pe Republicii, spre Modarom. A văzut majoritatea inertă, zăcând în mlaștini de dezinteres.

”Au bani și cât timp banii lor nu sunt în pericol, niciodată nu vor ieși. Pentru că nu sunt educați. Sunteți exact ca noi. Popoare care invită corupția. Care nasc dictatori. Voi l-ați avut pe Conducător noi pe Il Duce. Duce vine de la Con-Duce, te duc, îți arăt drumul. Noi și voi avem nevoie de așa ceva, pentru că suntem orbi, nu suntem educați și nici activi civic. Un popor cum sunt englezii niciodată nu o să nască un dictator. Au cultura noțiunii de cetățean. Știu că au drepturi, nu sunt o masă amorfă ca noi și voi. La Stalingrad voi erați desculți și noi aveam încălțăminte de carton. Și noi și voi am întors armele, ne-am trădat aliații. Suntem curve. Curvele nu au onoare ci doar supraviețuiesc.”

Felice nu e amar. E calm și clar și crede că viitorul este luminos.

2 milioane de români vii a căror atenție să poată să iasă din buricul propriu, doar de atât este nevoie și lucrurile s-ar schimba pentru România, spune Felice plin de optimism.
Hahahahahahaha.

2 milioane zici? Asta înseamnă că ne mai trebuie doar 1 milion 980.000 de români care să lase aroganța carteziană, resemnarea mioritică, plictisul filozofic, să își suflece mânecile și să purceadă la redecorat bordeiul împopoțonat cu kitschoșenii al conștiinței naționale românești.

În 250 de ani cred că îi producem.

Raluca FEHER