Motivarea respingerii arestării lui George Scripcaru

Curtea de Apel Braşov arată, în motivarea respingerii propunerii de arestare a primarului George Scripcaru în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu şi luare de mită, că nu există dovezi suficiente pentru ca edilul să fie arestat, şi nici că ar intenţiona să zădărnicească aflarea adevărului.

Instanţa a decis, în 30 iunie, să respingă propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile a procurorilor DNA Braşov în cazul primarului municipiului, George Scripcaru, şi a altor doi inculpaţi, Mihai David şi Simina Costan, şi instituirea controlului judiciar pentru toţi trei pe o perioadă de 30 de zile.

În motivare, instanţa a precizat că “nu există dovezi că inculpaţii ar intenţiona să zădărnicească aflarea adevărului prin posibilităţile financiare şi influenţa reală pe care inculpaţii o au asupra angajaţilor din subordine şi asupra celor din autorităţile publice locale, măsura controlului judiciar putând fi înlocuită cu o măsură mai severă în cazul în care inculpaţii vor manifesta asemenea atitudini sau vor încălca obligaţiile impuse în cadrul controlului judiciar”.

În privinţa inculpatului Scripcaru George nu este întrunită condiţia prevăzută de art. 223 alin 1 lit. b Cod procedură penală “inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert, să distrugă, să altereze, să ascundă sau să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament” deoarece presupusa activitate a acestuia de a da dispoziţii pentru postconstituirea de înscrisuri, de a face presiuni pentru formarea unei comisii de disciplină constituită din mai mulţi membrii ai Consiliului de Administraţie al Tektron în scopul promovării unor acţiuni disciplinare nelegale pentru a evita tragerea sa la răspundere penală, ca urmare a neregulilor constatate de auditorii Curţii de Conturi în ceea ce priveşte relaţia cu ASP Agregate a fost anterioară datei de 22 iunie 2015, când s-a dispus (şi inculpatul a luat cunoştinţă) că se efectuează urmărirea penală împotriva sa pentru abuz în serviciu şi luare de mită. Textul face referire la inculpat, ceea ce presupune ca activităţile frauduloase la care se face referire să aibă loc după începerea urmăririi penale cu privire la persoană, se arată în motivare.

De asemenea, instanţa a mai luat în calcul faptul că cei trei inculpaţi “sunt la prima confruntare cu legea penală, integraţi în societate, numai inculpatul Scripcaru este persoană publică, ceilalţi inculpaţi fiind simpli particulari”.

Totuşi, ca urmare a probelor şi înscrisurilor depuse la dosar de către procurorii DNA Braşov, judecătorul de drepturi şi libertăţi a precizat că este posibil ca inculpatul George Scripcaru, reprezentant al Primăriei care era acţionar unic al CET, să-şi fi încălcat atribuţiunile de serviciu.

Mai exact, ar fi protejat interesele CET SA şi, în înţelegere cu co-inculpaţii Simina Costan şi Mihai David, în calitate de complici (beneficiari ai folosului presupusei infracţiuni), în condiţiile posibilului caracter formal al şedinţelor AGA CET şi al hotărârilor CL să fi orchestrat încheierea contractului nr. 28/13.04.2010 pe o durată de 15 ani prin care CET se obliga să achiziţioneze întreaga energie termică livrată din centralele electrice de cogenerare de către SC Bepco şi punerea la dispoziţia acestei societăţi, gratuit sau subevaluat, a activelor/resurselor CET SA, folosul necuvenit obţinut de Bepco fiind calculat la aproximativ 6.176.979 lei.

Avocatul lui Scripcaru, Vladimir Ciolacu, a precizat că încheierea contractului cu Bepco a fost decisă prin hotărâre a Consiliului Local şi că membrii acestuia şi ai AGA CET aveau propria răspundere şi voinţă şi că nu există probe că inculpatul Scripcaru ar fi luat de unul singur decizii. În schimb, “ca uramre a declaraţiilor suspecţilor Frăţilă Simona şi Ionescu Lucian, se conturează o suspiciune cu privire la caracterul formal al şedinţelor CL şi AGA CET“, se mai arată în motivare.

Un alt aspect ridicat a fost acela privind intrarea în insolvenţă a CET Braşov care a acumulat datorii de 1,7 milioane lei, care, în oprinia apărării, “este un fenomen naţional neimputabil“ inculpaţilor.

“Nu se poate vorbi de inexistenţa unei tulburări însemnate în activitatea CET în condiţiile în care sunt decelate condiţiile în care CET Braşov a ajuns să acumuleze în perioada aprilie 2010 – mai 2011 datorii de 1.700.000 lei, deşi creditoarea Bepco folosea cu titlu gratuit bunurile şi licenţele CET pentru producerea şi livrarea de energie, CET intrând ulterior în insolvenţă şi faliment, aspecte care sunt de ajuns din perspectiva întrunirii indiciilor prevăzute de art 223 alin 1 Cod procedură penală, urmând ca apărarea inculpaţilor, sprijinită pe expertize, să fie aptă să dovedească că falimentul CET este un fenomen naţional neimputabil acestora”, se ami arată în motivare.

Tot în ceea ce priveşte suspiciunea de abuz în serviciu, judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că “există suspiciunea rezonabilă că este posibil ca inculpatul Scripcaru, reprezentant al Primăriei care era acţionar unic al CET şi acţionar al Tetkron CET, alături de Rial SRL să-şi fi încălcat atribuţiunile de serviciu şi, în înţelegere cu co-inculpaţii Costan Simina şi David Mihai, în calitate de complici (beneficiari ai folosului presupusei infracţiuni), în condiţiile posibilului caracter formal al şedinţelor AGA CET şi al hotărârilor CL să fi orchestrat transmiterea unor active din patrimoniul TETKRON SRL în proprietatea BEPCO SRL şi achiziţionarea, în mod nelegal, în perioada 2011-2012, de energie termică produsă de BEPCO).

În ceea ce priveşte susţinerile că vinovaţi de modul în care Bepko a preluat active de la Tektron sunt membrii Consiliului de Administraţie al acestuia, declaraţiile suspectei Simona Frăţilă şi ale lui Nicolae Cuţitei, din care rezultă că aceste tranzacţii s-au făcut din dispoziţia primarului Scripcaru, coroborate cu convorbire interceptate, conduc la suspiciunea rezonabilă că inculpaţii s-ar putea face vinovaţi de aceste acuzaţii“.

Conform declaraţiilor martorilor şi altor suspecţi în acest dosar, primarul George Scripcaru aproba personal şi discuta direct cu Simina Costan orice aspect care avea nevoie de aprobarea AGA CET.

“Doresc să arăt că primarul personal aproba ordinea de zi pentru toate şedinţele AGA de la CET, toate problemele fiind discutate cu mult înainte de şedinţa propriu-zisă cu primarul. De asemenea, primarul personal stabilea persoanele din primărie care să verifice materialele prezentate de mine şi Cuţitei spre aprobare pentru a intra pe ordinea de zi în AGA”, a declarat Frăţilă în faţa anchetatorilor.

De asemenea, dintr-o convorbire din 8 februarie 2012 între Lucian Ionescu, preşedinte AGA CET, şi Simona Frăţilă rezultă că primarul Scripcaru discuta direct cu Simina Costan aspecte care ar fi avut nevoie de aprobarea AGA CET.

Tot ea a declarat, în legătură cu contractul nr. 28/13.04.2010 încheiat de Bepco cu CET, care a adus CET datorii de 1.700.000 lei, că a fost încheiat în urma înţelegerii dintre primarul George Scripcaru şi Mihai David, consilier local şi, totodată, director în cadrul Electrica Bucureşti.

“Personal, am asistat la o discuţie la primărie în care David i-a spus primarului: «Să-i dăm drumul, eu am caşcavalul, tu trebuie doar să îi dai drumul». Urmare a mandatului dat de AGA am semnat contractul cu Bepco şi îmi amintesc că David Mihai a venit special de la Bucureşti pentru a asista, cu elicopterul, presupun pentru a supraveghea ca totul să fie în regulă. Din partea Bepco, contractul a fost semnat de Simina Costan”, a spus Frăţilă în declaraţiile cuprinse în referat.

De asemenea, un alt martor, Mircea Paraschiv, a arătat că primarul “spunea că CET–ul trebuie să dispară”. De asemenea, nu avea răbdare să audă până la capăt soluţiile tehnice care puteau eficientiza activitatea CET. În perioada 2006 – 2007, în AGA CET s-au prezentat mai multe soluţii tehnice pentru creşterea eficienţei CET, însă nu s-a luat vreo hotărâre”.

Conform achetatorilor, implicarea primarului George Scripcaru şi împrejurarea că acesta a acţionat pentru ca David Mihai să obţină foloase în mod necuvenit, rezultă şi din faptul că încă de la început a dat dispoziţii angajaţilor din cadrul Primăriei Braşov, precum şi persoanelor din conducerea CET SA să-i acorde sprijin total acestuia.

În scopul de a da aparenţa de legalitate şi de a justifica avantajele Bepco, societate care nu dispunea de experienţă în domeniu, de active necesare desfăşurării obiectului de activitate sau de personal calificat, George Scripcaru, în urma unor discuţii purtate cu Mihai David, a solicitat directorului CET SA Braşov, Nicolae Cuţitei, să întocmească un referat în care să sublinieze avantajele Bepco faţă de alţi investitori. În baza acestui referat, imediat după înfiinţarea acestei societăţi, în cadrul şedinţei din 12 aprilie 2010, CL Braşov, care reprezenta practic Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) SC CET SA Braşov – a adoptat Hotărârea nr. 3/12.04.2010 având ca obiect “Desemnarea societăţii ce urmează a efectua investiţii în domeniul producerii de energie termică la SC CET SA”, prin care a fost aprobată propunerea făcuta de S.C. Bepco SRL ca fiind singura fiabilă, de a investi în domeniul producerii de energie termică la S.C. CET Braşov S.A., (deşi investitorul nu deţinea experienţă în domeniu).

Prin aceeaşi hotărâre s-a dispus ca CET Braşov să pună la dispoziţia Bepco toate informaţiile tehnice de care dispune în vederea realizării investiţiei propuse şi să asigure accesul acesteia la instalaţiile de folosinţa comună pentru producerea şi furnizarea agentului termic şi a energiei electrice, în mod gratuit.

Anchetatorii susţin că, deşi Hotărârea Consiliului Local a avut în vedere “efectuarea de investiţii în domeniul producerii de energie termică la SC CET SA”, scopul fiind desigur acela al rentabilizării activităţii, acţiunile ulterioare, coordonate de primarul George Scripcaru, au avut drept scop exclusiv obţinerea de foloase necuvenite de către SC Bepco SRL şi persoanele care o controlează, în condiţiile în care CET SA a intrat în faliment, patrimoniul acesteia a fost diminuat substanţial, bunuri importante ca valoare şi destinaţie trecând în proprietatea Bepco gratuit sau subevaluat, iar Consiliul Local a început să plătească sume enorme pentru agentul termic necesar populaţiei, la preţuri impuse de această societate şi, în plus, a continuat să suporte toate pierderile din activitatea de livrare a agentului termic populaţiei.

La data încheierii acestui contract, Bepco SRL nu deţinea licenţă pentru producerea de energie termică, aceasta fiind obţinută în 22 decembrie 2010. Ulterior, prin Hotărârea nr. 23 din 10 iulie 2010 a AGA CET SA s-a aprobat punerea la dispoziţia Bepco a mijloacelor fixe/utilajelor/conexiunilor cuprinse necesare producerii energiei termice aflate în proprietatea CET Braşov pe considerentul că nu mai sunt folosite în activitatea curentă şi aceste bunuri reprezintă un accesoriu faţă de contractul de furnizare susmenţionat.

“Practic, deşi CET avea licenţă pentru producere energie electrică şi termică, în urma acestor manevre a ajuns în situaţia de a cumpăra energie termică de la producător privat care foloseşte bunurile sale în mod gratuit şi care urma să obţină importante sume de bani din vânzarea pe piaţă a energiei electrice generate în urma producerii energiei termice vândute CET SA. Pentru predarea acestor bunuri au fost mandataţi Cuţitei Florin Nicolae, director general şi Frăţilă Simona, director economic”, spun procurorii DNA.

La data încheierii acestui contract, Bepco SRL nu dispunea de active necesare producerii energiei electrice în cogenerare, dar folosind contractul încheiat cu CET SA drept garanţie a obţinut de la BCR un credit în valoare 20 milioane euro din care a achiziţionat utilajele necesare producerii de energie termică în cogenerare de înaltă eficienţă, dar şi bunuri din patrimoniul CET necesare desfăşurării activităţii, subevaluate sau chiar cu titlu gratuit. Astfel, aşa cum rezultă din protocolul încheiat cu BCR, Primăria Braşov a garantat că va cumpăra energia termică produsă de Bepco SRL, care va obţine în acest mod veniturile necesare rambursării creditului contractat la bancă.

Practic Primăria Braşov a dat toate garanţiile necesare firmei Bepco, garanţii pe care le-a refuzat oricărui alt posibil investitor, care în schimb ar fi făcut investiţiile necesare rentabilizării acestei activităţi de termoficare în favoarea primăriei.

Ulterior, în baza contractului de furnizare energie termică, în perioada aprilie 2010 – mai 2011 CET SA a acumulat până la data de 25 mai 2011 datorii faţă de Bepco în valoare de 1.700.003,90 lei, deşi în această perioadă creditorul a folosit în mod gratuit bunurile şi licenţele CET, pentru producere şi livrare energie.

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply