Pentru Capitala Europeană a Culturii CONCURĂM NOI CU… NOI!

Am promis că mai vin cu cîteva precizări legate de agitația provocată de autoritățile locale, propagată de tot felul de veleitari, prin care se cere susținerea, prin ”orice mijloace” a candidaturii Brașovului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, acreditîndu-se ideea că aceasta ar prezenta un mare succes și o recunoaștere internațională de rezonanță mondială.

Nimic despre starea actuală – jalnică, atît din punct de vedere al patrimoniului, infrastructurii etc. cît și al valorilor de nivel național și internațional – și nicio strategie menită să conducă la schimbarea mentalității ”Brașovul, oraș muncitoresc” – clasa muncitoare a cam dispărut! – potrivit căreia nu există nicio deosebire între artistul profesionist și cel amator, că orice manifestare, heirupistă, sfertodoctă, poate fi decontată la capitolul ”succesuri culturale”.

Nu intru însă într-o dezbatere complicată – de altfel ”aleșii„ NICI NU AR ÎNȚELEGE MARE LUCRU – alegînd să mă rezum la miza actuală a calității de Capitală Europeană a Culturii, într-o Europă polarizată, în care țările de mîna a doua – sau chiar a treia, dacă e să ne referim la Românica noastră – sînt tratate cu o amabilitate arogantă, menită să marcheze diferențele.

În 1983, cînd s-a născut inițiativa stabilirii, anual, a unei capitale culturale, lucrurile au fost bine gîndite și regulile clare. Astfel, din 1985, pînă  în anii 90, Atena, Florența, Amsterdam, Berlin, Paris, Berlin, Madrid, alte orașe din aceeași… categorie – nu insist asupra  argumentelor solide  care le susțin calitatea, vremelnică, de capitală culturală – au fost… alesele.

Apoi, cum s-a întîmplat și în alte domenii, s-a zis ”Hai să-i băgăm și pe amărîții ăilalți, să fie democrație” și s-a hotărît să se aleagă…2 capitale, una din Vest, alta din Centru – Est. Și uite așa au apărut pe listă orașe ca Praga (meritat dar altfel fără șanse în vechea formulă), Plovdiv, Plzen, Pecs etc., ca și Sibiul într-un an în care Capitala Europeană a Culturii OCCIDENTALE era Luxembourgul, realitate despre care, în orașul lui Klaus Werner Iohannis  dar și în România, în general, s-a cam tăcut… Anul acesta Mons, din Belgia și Plzen, din Cehia își vor împărți, cu avantaj pentru belgieni, ca să zic așa…cinstea. În 2020, Plovdiv va fi capitală a doua oară, probabil, din lipsă de alte orașe bulgărești doritoare…

Și acum, ca să fie clar care este miza și cine sînt competitorii cu care se bate Brașovul precizez că în 2021 o capitală – cea de categoria I-a – va fi din Grecia – Kalamata, Eleusis, Ioannina ș.a. candidează – iar a doua din România. Aici, să fie clar, locul e REPARTIZAT, așa că vom concura NOI CU… NOI, pentru a ne cupla cu grecii.

Mai există o variantă de lărgire sau… înlocuire cu Cetinye (Muntenegru), Novi Sad sau Belgrad (Serbia) dar om vedea formula definitivă… DECI, ca să folosesc, nu-i așa, un cuvînt iubit de sfertodocții noștri, Brașovul va concura cu Alba Iulia, Arad, Brăila, București, Cluj Napoca, Craiova, Oradea, Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Mureș și Timișoara pentru  locul acordat, cum zicea un mare scriitor – sufocat de… ”cărtărești” – ”de milă, de silă”, României.

Așa că ar fi cazul să se mai termine cu isteria unei victorii internaționale. Problema este că, dacă te uiți pe listă, realizezi că la o evaluare corectă sînt vreo patru candidate peste noi – căderea Brașovului într-un clasament național, pe criterii economice, culturale, de infrastructură (de vină va fi iar Bucureștiul) etc. pe locul 7 sau 8 e cunoscută dar ascunsă și neasumată de conducătorii locali – iar la o evaluare comandată, ”la temă”, avantajul poate fi pentru Alba Iulia (sprijin german puternic) Tîrgu Mureș sau chiar Sfîntu Gheorghe ( că dă bine pentru relațiile româno – maghiare)…Este politică, domnilor!

Ca brașovean, născut aici, trăitor aici, susțin desigur candidatura, deși argumenteleîn rămîn… subțiri… Și nu m-aș simți confortabil să luăm o nouă palmă – din interior! – după cea cu Olimpiada Tineretului, de iarnă, evident.

P.S. Deocamdată, văd că nu se pot aloca bani de la buget, pe motiv de birocrație și..neghiobie,  pentru Muzeul Județean de Istorie. Care, cică, nu se știe cum se numește! Botezați-l, domnilor, că se prăbușește!

Eduard HUIDAN

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply