Neașteptările pentru 2016 din partea clasei politice

La finalul anului trecut încercam să mă gândesc cu optimism la anul 2016. Vin alegeri locale, vin alegeri parlamentare, se va schimba ceva în țara asta și vom scăpa de parlamentul ăsta format în mare măsură din infractori asociați în vederea comiterii de infracțiuni. Cam așa mă încurajam de una singură. Optimismul m-a ținut fix cât acest gând. Fiind de vreo 25 de ani în preajma politicienilor am văzut multe astfel de schimbări de generații. Când bătrânii ne-au dezamăgit, i-am înlocuit, la alegeri, cu cei din eșalonul doi, mai tineri și mai frumoși. Ajunși unde trebuie, au arătat că nu au stat degeaba pe lângă foștii șefi, cărându-le servieta, ci au căpătat de la mentorii lor exact metehnele pentru care noi, alegătorii, i-am schimbat cu ei. Și din nou am ales tineri din eșalonul doi, cărătorii de serviete ai foștilor cărători de serviete. Și s-a întâmplat la fel și cu ei. Și, culmea, aceștia erau mai școliți, mai plimbați prin lume, mai unși cu toate alifiile.

De la o generație la alta, politicienii dezamăgesc tot mai tare. Au legături atât cu dinozaurii politicii românești, cât și cu urmașii direcți ai acestora, iar încrengăturile pe care sunt capabili să le creeze pentru a-și atinge scopurile umplu jurnalele de știri și paginile ziarelor și șochează poporul. Cărătorii de servietă ajunși în funcții cheie își depășesc mereu profesorii. E un fapt dovedit.  Și-atunci, de unde să luăm politiceni care să nu fi cărat servieta nimănui? Ei, bine, asta e mai greu decât vă imaginați.

Pentru că în niciun partid nu există așa ceva, decât, eventual, printr-un noroc chior. Dar și atunci, exemplarul respectiv este ținut în umbră, pentru că lingăii și oportuniștii sunt cei promovați, scoși în față, puși pe liste. Pentru că numai ei se oferă să care servieta șefului. Bun, veți spune, atunci o să votăm oameni noi. Imposibil de făcut! Presupunem că nu ați făcut niciodată politică, dar ați înțeles că nu puteți schimba ceva în sistem decât dacă vă apucați acum. Și v-ați decis să intrați într-un partid.

Ei, bine, nu se poate! Credeți că așa se intră? Adică, mergi tu pe stradă, bați la ușa partidului, intri și ceri să fii primit? Dacă faci asta declanșezi un întreg aparat construit paranoic: Al cui e? Cine l-a trimis? Cine îl cunoaște? De ce a venit tocmai la noi? Ce urmărește? Dă-l, măi, naibii, e dubios!  Într-un partid intri dus de cineva, invitat de cineva sau recomandat de cineva. E o treabă greu de făcut de capul tău. Și-atunci, cum să te aștepți ca lucrurile să se schimbe în bine anul ăsta? Prin urmare, am anulat gândul despre așteptările pentru noul an și am făcut o listă cu neașteptările.

Nu mă aștept ca politicenii să reprezinte masele care i-au votat. Aș fi de-a dreptul idioată, când știu că cei care candidează pentru Primărie, de exemplu, au cărat, aproape toți, serviete pentru șefii lor.  Pentru parlamentare, lucrurile vor sta cam la fel. Nu se mai merge pe vot uninominal, ci cu liste de partid. Iar noi știm cine și cum va ajunge pe respectivele liste. Mai ales că ordinea e stabilită tot de șefii cei mari, care au mereu serviete de cărat. Nu mă aștept să văd prea multe fețe noi nici  în administrația locală sau cea județeană. De ce să mă aștept, când lucrurile funcționează tot pe bază de liste? Nu mă aștept să văd politicieni care să nu aibă afaceri cu primăria sau cu statul, care să nu aibă probleme cu legea sau cu morala. Aș fi naivă! Nu mă aștept ca statul român să își respecte cetățenii nici după alegeri. N-a făcut-o niciodată în istoria recentă. Și mai am o neașteptare: nu mă aștept să apară politicieni iubitori de popor.

Mariana SEBENI COMȘA

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply