Electra Ghiza – între profesie și hobby

Unul dintre jurnaliștii cunoscuți ai Brașovului este Electra Ghiza. Născută pe 13 martie 1970  – Topolog, județul Tulcea. Urmează Școala Generală la Șimon, Bran apoi Liceul Pedagogic Brașov – promotia 1988. După 8 ani ca învățătoare la Școala Generală nr. 4 Brasov (două promoții de elevi) începe activitatea în presă. La Ziarul Mesager, Transilvania Expres, TVS Holding, Bună Ziua Brașov, iar ultimii 20 de ani la PRO TV ca reporter, editor, producător de știri.

electra3Munca de editor de știri TV este cel mai adesea solicitantă si stresantă. E puțin timpul care îi mai rămâne liber jurnalistului. Sunt mulți aceia care, ca să compenseze stresul, își ocupă timpul liber cu activități total diferite de ocupația de bază. Unii se cațără, alții fac teatru sau balet. Electra Ghiza a ales lucrul de mână. A început prin a face decorațiuni de Crăciun iar apoi mărțișoare. Are un „ascendent“ important în familie. Soțul, Alexandru Ghiza, s-a remarcat în presă ca și caricaturist. Soacra, Luli Ghiza, a fost cândva, membră a Fondului Plastic.electra2

Așa se face că nimeni în casă nu s-a mirat când Electra a abandonat vasele în chiuvetă și rufele în coș ca să se apuce de împâslit lână. Treptat, hobby-ul s-a transformat în pasiune iar aprecierile venite din partea celor care i-au admirat creațiile au încurajat-o. Forțată de cererea tot mai mare din partea clienților, Electra stă tot mai mult la masa de lucru și îsi extinde cu fiecare zi oferta. Experimentează tehnici noi, inovează. Postează pe pagina de Facebook orice încercare, orice reușită. Fiecare lucrușor este însoțit de o poveste care ajunge direct la inima admiratorului.

electra1Împâslirea (felting-ul) este procedeul prin care lâna  netoarsă se transformă în pâslă (fetru – felt). Cea mai cunoscută și răspândită tehnică este aceea a împâslirii umede (wetfelting), folosind apă fierbinte și săpun. Cu ajutorul acestui procedeu, se pot face din lână papuci, poșete, pălarii sau chiar accesorii și piese vestimentare. În satele cu populație preponderent maghiară încă mai sunt femei care fac traiste din pâslă realizată manual, cu apă și săpun. Și la Viscri săsoaicele mai fac încă și astăzi papuci de casă, genți și pălării.electra

O tehnică mai rară la noi, dar foarte apreciată in străinătate, este împâslirea cu acul (needlefelting). Acest procedeu permite modelarea lânii în forme tridimensionale, practic se poate face sculptură, respectiv pictură cu lână. Acul de împâslit este unul special, cu vârful striat care, prin înțepături succesive, „încurcă“ fibrele și le întărește în acest fel.

De ce mi-e drag să lucrez cu lână

Dobrogea e pământul care m-a primit, la venirea pe lume. Mama era fiică de mocan de la Bran, dată de suflet la un unchi, în Dobrogea, tot mocan și el. Așa se face că primele mele povești ce mi-au fost zise erau cu oi, ciobani, stâne și dulăi. La 6 ani m-am mutat cu mama la Bran, in patria lânii. De mică m-am învelit în lână. Țurcană sau țigaie, toarsă sau netoarsă, fir sau caier, ghem sau scul, dărăcită sau țesută. De toate felurile. Copil fiind, mi-au trecut prin mâini kilometri și kilograme de lână. Mama era cea mai pricepută țesătoare din Șimon. Țesea orice i se cerea. Stofe, preșuri, dimie, perdele sau carpete. Eram singurul ei ajutor când întindea urzeala și alegea ițele. Mă lăsa, în joacă, să mânuiesc și eu suveica și vătala. Am plecat la școală să mă fac învățătoare. Apoi, jurnalist. O vreme, am uitat de lână. Am regăsit-o după ani și ani, la fel de caldă, moale și prietenoasă. Acum îmi petrec tot timpul liber în compania lânii pe care o combin cu mătase, cu in, cu bumbac și borangic. Mi-e dragă pentru că mi se supune și astfel reușesc să fac lucruri care să bucure ochiul și sufletul. Sunt sigură că între mine și lâna mea se se mai afla ceva. E spiritul încă viu al mamei mele – cea mai iscusită țesătoare pe care Branul a avut-o cândva. Am construit  brandul Creațiile Electrei cu gândul la ea și o dedic memoriei sale.

Ce urmează

Un atelier de creație unde sâ poata oricine să deprindă tehnica împâslirii. Asta i se cere frecvent Electrei. Sa primească la ea adulți și copii, să le dea unelte și materie primă și să le arate și lor cum se face.  Este un deziderat și pentru ea. Începutul a fost deja făcut la Muzeul de Etnografie din Brașov unde Electra a expus câteva lucrări. Acolo a ținut un atelier pentru copii care a fost foarte bine primit și apreciat.

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply