Brașov – Oraș de codru!

În orașul de sub Tâmpa, de cel puțin un deceniu se construiește mult, nou dar haotic și irațional. Cartiere rezidențiale și mall-uri răsar tot mai des, lăsând impresia unei dezvoltări economice fără precedent, altfel cum s-ar putea traduce apariția atâtor locații eminamente orientate spre consum și investiții pe termen mediu și lung! Dacă despre rațiunea construirii acestor ansambluri nu comentăm decât că este supusă jocului cererii și ofertei și cel puțin din punct de vedere estetic – arhitectural aduce un plus imaginii Brașovului, modul în care se prezintă accesul și infrastructura rutieră în noile cartiere din Tractorul lasă foarte mult de dorit. Mișcarea Populară, ca partid activ și permanent implicat în viața orașului nostru, nu poate rămâne indiferent la problemele cu care se confruntă cetățenii acestor zone. De parcă locuitorii noilor zone rezidențiale ar fi scutiți de plata taxelor și impozitelor, Primăria Brașov își bate pur și simplu joc de acești oameni! Aceștia, în cazul în care posedă o mașină, trebuie să consimtă la teste suplimentare de anduranță pe bani proprii prin hârtoapele și noroaiele puse atât de generos la dispoziție de către autorități, pentru îndrăzneala că și-au cumpărat/construit în acea zonă un imobil și sunt proaspeți contribuabili la bugetul local. Dacă, în schimb, nu au o mașină la dispoziție, există două posibilități, ambele deloc de invidiat: ori insistă ore întregi să facă o comandă la un taxi, până ce și dacă vreun taximetrist mai curajos se încumetă să se aventureze în zonă, ori, trebuie să-și ia inima în dinți să tranziteze aria în care haitele de maidanezi flămânzi fac legea. Deși de-a lungul anilor locuitorii zonei cuprinsă între strada Bronzului și strada Ioan Popasu au semnalat frecvent ,,activitate canină intensă“ în perimetru, preamilostivii și bugetofagii de la Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân din subordinea Primăriei Brașov, au considerat că „singurul câine bun, este un câine liber“ astfel încât au fraternizat cu dușmanul și au hotărât să meargă pe o conduită jainistă dar bine bugetată. Pe siteul Serviciului Primăriei Brașov, la capitolul Realizări, ni se spune că au fost ridicați „mii de câini“. Întrebăm pe această cale: Este vorba de cei maro cu alb sau de cei albi cu negru? Și dacă patrupedele sunt înzestrate de la natură cu o extraordinară acuitate video, nu același lucru îl putem spune despre om, care din 1884 în țara noastră beneficiază de sistemul de iluminat public. Pesemne, sistemul este unul mai greu adaptabil unui oraș montan ca Brașovul, candidat (fără candidatură) la titlul de Capitală culturală europeană, atâta vreme cât nici până la acest moment „ulițele“ de acces la cartierele Avangarden – Tractorul și Urban Invest, ca să enumerăm doar doi investitori mai mari, nu sunt nici asfaltate, nici prevăzute cu stâlpi de iluminat stradal. Întrebarea indirectă pe care o punem oficialilor de la Primăria Brașov este, dacă tot au implementat sistemul Smart CityBig Brother în zonele cu „potențial infracțional ridicat“, nu s-au gândit și la aceste zone imobiliare emergente? Sau poate că, în opinia semizeilor de Primăria Brașov, zonele de periferie ale orașului sunt considerate un fel de „mahalale“? Avem și un alt temei în această afirmație… Mulți cetățeni care locuiesc în zonă ne-au sesizat de ceva vreme un fenomen ciudat, desprins parcă din istoria neromanțată a veacurilor XVIII-XIX din Țările Române. Este vorba despre niște personaje care practică o formă modernă de haiducie, chiar pe sub nasul autorităților. Sunt proprietari de la începutul anilor 2000, care au cumpărat suprafețe întinse în zona Tractorul – Rulmentul și care periodic descind pe la noii proprietari și cer drept de servitute, altfel barează accesul tuturor care tranzitează terenurile lor. Primăria Brașov, de ani de zile nu a luat nicio măsură de a stopa aceste abuzuri, invocând lipsa unui cadru legal pentru eventuale expropieri, mergând pe logica conform căreia ar fi și în interesul vechiului proprietar ca acesta să cedeze domeniului public o fâșie de teren pentru amenajarea unui drum. Idee care, în general, a fost contrazisă de realitate. Iar datorită acestui impas, nici rețelistica de apă, gaz și canalizare nu a putut fi realizată, premergător asfaltării, deși la noi s-a mai văzut și invers. O altă întrebare firească ar fi: De ce Primăria, prin Serviciul Autorizări Construcţii, nu a sesizat lipsa căilor de acces public atunci când a eliberat autorizațiile de construcție pentru noii proprietari, indiferent dacă aceștia erau persoane fizice sau dezvoltatori imobiliari? Rezumatul întregii povești este limpede și scurt: Nepăsare, Incompetență și Dispreț la adresa cetățeanului brașovean!

Mihai Costel

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply