Tovarăşi, nu asta se numeşte management

În spitalele păstorite cu atâta grijă şi cu atât de mult interes de Consiliul Judeţean bate de ceva vreme vânt de premiere! Să vină gazetele! Să sune trompetele! Prima premieră: toate spitalele braşovene au încheiat 2015 cu excedent bugetar, declară public (cu iz de laudă!) cineva, fiind convins că e de bine şi că mai este şi corect ce spune! Păi nu este de bine! Nu o spun doar eu. O spun şi alţii, care comentează pe facebook, cu nume şi prenume (Mediciniştii de Braşov susţin Noul spital la Braşovului): „Aştept extraordinarele veşti cu depăşirea planului cincinal în acest an… Tovarăşi, asta se numeşte management prost… Trăiască şi să înflorească…“ În legătură cu această „PREMIERĂ”, m-am tot gândit: să comentez?…să nu comentez? Dacă voi comenta, se va interpreta de către unii că mă aflu şi eu în treabă… Dacă nu voi comenta, vor spune alţii că nu mai sunt interesat de ceea ce se mai întâmplă cu sistemul spitalicesc braşovean… De ce m-a frământat această dilemă? Pentru că informaţiile comunicate de reprezentantul CJ în domeniu ca motiv de laudă nu au o conotaţie pozitivă, ci dimpotrivă, ar fi un bun motiv de analiză critică a fenomenului! În cele din urmă, m-am hotărât să comentez, totuşi, văzând comentariul dr. Ady Nicula, care are, deşi puţini o ştiu, expertiză în domeniu (al managementului instituţional). El a sintetizat foarte corect şi sec, în doar două cuvinte, ceea ce CJ-ul a considerat ca fiind „performanţă“: MANAGEMENT PROST! Eu sunt tentat să lărgesc analiza fenomenului cu un simplu exemplu, încurajat şi de comentariile făcute de managerul Spitalului de Neurologie şi Psihiatrie, dr. Alexandru Grigoriu, care a mărturisit în spaţiul public că excedentul de 1,64 milioane de lei aflat în bugetul propriu al instituţiei este reprezentat de „una dintre investi- ţiile care a fost «amânată» de anul trecut“, fiind vorba de „reabilitarea acoperişului sediului central, această lucrare nefiind realizată fiindcă avizul Direcţiei Judeţene de Cultură Braşov pentru această lucrare a fost emis cu întârziere, din cauza faptului că instituţia a rămas un timp fără director, după ce Gheorghe Mitran, s-a pensionat.“ (BzB-ianuarie 2016). Unde este performanţa clamată în public de stimata comisie de sănătate? Ca să nu mai vorbim de faptul că dacă am lua la puricat în ce constau „excedentele“, am putea constata că ele sunt doar aparente (economiştii ştiu de ce!) sau chiar economii rezultate din fondurile necheltuite din bugetul de personal. Dacă am afla că aceste sume nu au putut fi cheltuite deoarece „plecările“ (adică demisiile infirmierelor, asistentelor şi chiar ale medicilor, da, medicilor!) din sistem au fost mai mari decât „sosirile“, asta ar fi chiar de plâns. Şi cam aşa s-a şi întâmplat, atât timp cât demisia devine activă rapid, iar formele pentru concursurile de angajare durează peste două luni! În loc de primă concluzie: pentru un spital e îngrozitor ca, în contextual lipsurilor existente în sistem să nu poată fi cheltuiţi toţi banii până la finalul unui exerciţiu financiar. Care ar fi cauza? Nu cumva timpul extrem de lung şi modul extrem de trenant în care au fost organizate concursurile de manageri în aceste spitale, perioadă în care cei vechi n-au mai cheltuit, iar cei noi, până au intrat în pâine… Iar dacă mai punem la socoteală şi faptul că celelalte spitale din judeţ nu au stabilit o astfel de «performanţă», a excedentului bugetar, ar putea însemna că rela- ţia lor cu consiliile locale a fost mai eficientă decât a spitalelor «braşovene» cu consiliul lor (aşa zis) judeţean. Bravo lor ! A doua premieră: Fonduri fără număr pentru „spitalele braşovene“. 1.668 milioane de lei investeşte Consiliul Judeţean Braşov pentru dotarea cu aparatură a spitalelor, declară vicepreşedintele Adrian Gabor, prezentând o înşiruire de sume care ajunge la un total de 5.834.500 lei. Dacă ar fi să-l credităm cu faptul că a „beneficiat“ de o slabă informare a serviciilor de specialitate din subordine, am fi tentaţi să credem, dincolo de suprapunerea perfectă a primei valori cu suma alocată Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie, că restul sumei până la cele 5,8 milioane de lei va fi folosită pentru studii de fezabilitate în domeniul reabilitării termice, al reparaţiilor capitale, al renovărilor de ambulatorii, al protecţiei antiincendiu şi antiseismice. Păi, întreb eu încă o dată (a câta oară?), nu ar fi mai bine să construim un spital nou, ca lumea, decât să tot cârpim şi să plombăm vechituri de clădiri de pe vremea străbunicilor noştri? Abia în momentul în care se va fi pus umărul de către toţi cei aflaţi la putere în spaţiul ăsta social braşovean amărât, uitat de lume şi se va fi inclus în bugetul Consiliului Judeţean şi al Consiliului Local un proiect comun de fezabilitate pentru Spitalul cel Nou al Braşovului, abia atunci, şi numai atunci vor merita aceia: Să vină gazetele! Să sune trompetele!

Dr. Dan Grigorescu

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply