Saptămânal pe hârtie, zilnic pe internet

Legea prevenției în sănătate. Stresul generat de legi (și de) idioate

Legea e inițiată de 128 de senatori și deputați (aproximativ un sfert din totalul parlamentarilor) și principalele motive pentru inițierea ei sunt faptul că crăpăm în medie cu 10 ani mai repede decât prietenii noștri din UE și suntem, statistic, din ce în ce mai bolnavi, indiferent de vârstă, lucru care afectează bineînțeles și bugetul națiunii. Între noi fie vorba din start expunerea de motive este contrară politicii duse de statul român, de stresare continuă a cetățeanului și trimitere peste mări și țări, ceea ce ne face să ne întrebăm ce au fumat respectivii parlamentari de i-a apucat subit dragostea de neam și sănătate? Încheiat paranteza.

De fapt deschidem paranteza doi, pentru că dacă stau bine să mă gândesc prevenția este de fapt un principiu de funcționare al multor sisteme, printre care și cel de sănătate. Adică nu trebuie să te ducă capul prea mult să înțelegi că este mai ieftin și eficient să previi decât să tratezi. Ne dăm cu cremă pe față să prevenim ridurile de pe fund, luăm vitamina C să prevenim răceala și distribuim prostii pe net să prevenim orice boală cunoscută și necunoscută.

Lăsând gluma la o parte, în teorie există compartimente de prevenire a sănătății în fiecare județ, dar care nu știu nici ce personal, nici ce know-how, nici ce instrumente de lucru sau bugete mai au. Și prevenția doar cu fluturași nu prea mai este relevantă. Pe de altă parte, fără supărare, dar omenirea a mai trecut prin „epidemii“ de boli cronice – să luăm doar HIV-SIDA ca exemplu – și a făcut față binișor și fără să aibă o lege inițiată de peneliști. Și ultima, care este sensul unei legi de prevenire în domeniul obezității, dacă nu avem facilități de mișcare diversă pentru tot poporul și dacă mâncarea este plină de hormoni, aditivi și alte mizerii? Sau cum poți să faci prevenire de cancer de sân și col uterin în rândul adolescentelor, dacă tu nu susții orele de educație sexuală în sistemul educațional? Pe lângă faptul că educația de tip peer este frumoasă, dar lipsește cu desăvârșire… Și exemplele pot continua…

Și dacă am încheiat și paranteza doi, să vedem ce rezultă din legea aflată în dezbatere publică: că inițiatorii ei doresc ca 10% din bugetul actual al sănătății să meargă pe prevenție, sumă care să fie gestionată de o nouă agenție – de ce una nouă și de ce nu pot face asta DSP-urile actuale?; de banii ăștia, agenția face evaluări și analize, plus marketing social (adică prostii din ălea la televizor  cu „pentru sănătatea dumneavoastră consumați numai zahăr, sare și alcool în exces“, probabil ușor mai elaborate, că deh, bugetul va fi pe măsură) după care-i pasează MTS-ului elaborarea programei de educație de sănătate (curicula asta există deja, căutați prin sertarele ălea prăfuite). Conform aceluiași art. 9 se va mai ocupa de „participarea la implementare și monitorizarea activităților de promovare a sănătății și schimbare a comportamentelor la risc la nivel național“, dar mie nu îmi este prea clar cum se va face partea aceasta…

Până aici n-am priceput nimic, decât că se dorește crearea încă a unei agenții care să taie frunză la câini. Partea interesantă a legii apare la cap. VI: legea inventează un sistem de bonus-malus – ca la asigurările RCA pentru mașini – care zice la art. 25 (5) că persoanele care doresc să beneficieze de stimulente financiare trebuie să îndeplinească cumulativ minim 2 condiții (și maxim?): să prezinte o stare bună de sănătate sau după caz să demonstreze că respectă întocmai recomandările doctorului și să demonstreze practicarea activă a unui sport prin participarea la competiții sportive. No bine, dacă prima condiție mai este cum mai este – aștept normele care să ne spună cât trebuie să avem colesterolul, glicemia și creatinina și care vor fi analizele obiective care duc la îndeplinirea indicatorului „stare bună de sănătate“ sau dacă va fi strict evaluarea subiectivă a doctorului – specialist?/ de familie? – cea de-a doua condiție este la fel de proastă precum acea penelistă care se laudă că a inițiat această lege. Deci proasta satului, peste tot în lumea civilizată practicarea unui sport înseamnă mot-a-mot practicarea unui sport! Eu înot, fac yoga, alerg, merg, dansez șamd cu program personalizat, fără să merg la nicio competiție că mă doare în cur de ele; o fac pentru mine, pentru mobilitate, flexibilitate și starea de bine.Eu m-aș declara mulțumită ca stat dacă aș vedea tineri care bat mingea în parc și seniori care ies la plimbare în jurul blocului, că ar fi un mare pas înainte, că tot acțiuni pentru un stil de viață sănătoasă sunt.

Reîntorcându-ne la lege, după acest principiu enunțat pentru mai mult de trei sferturi din populația țării aceaste stimulente nu vor fi relevante. În plus stimulentele se virează într-un cont de economii de sănătate care poate fi consumat pentru servicii de sănătate…. adică cum? Ce înseamnă servicii de sănătate pentru o persoană declarată sănătoasă? Și zău că nu putem să inițiem o lege ca aceasta doar ca să creștem numărul sportivilor legitimați la cluburi de amatori, pentru a le crește acestora șansele la finanțări europene, așa cum este prezentat în expunerea de motive. Partea a doua a acestui sistem zice la art. 26 (b) că cine refuză în scris participarea la acțiunile de prevenire și indicațiile medicului (nu știm însă care sunt acestea, că ar fi fost interesante niște exemple pe care să le putem discuta) va suporta parțial sau în totalitate (!!!!) costurile tratamentelor medicale. Ce înseamnă parțial? Nu aflăm din lege, aflăm din expunerea de motive că partea aceasta va fi negociată în Contractul cadru, dar sumele pot fi considerabile – de ex. 50% din toate costurile de diagnostic și tratament plus concediile medicale pentru o persoană cu hipertensiune arterială…

Păi stați așa, dreptul la sănătate nu era prevăzut prin Constituție? (art. 22 (1) Dreptul la viață, precum și dreptul la integritatea fizică și psihică ale persoanei sunt garantate, art. 34 Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat. Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice) Deci dragă stat, cum îmi ocrotești tu sănătatea? Cu penalizări și cu dobândă?

Legea este slabă rău, dar poate fi modificată și transformată într-un document cu care s-ar putea lucra. Eu zic că nu este nevoie de o agenție specială, doar bugete și sarcini clare și pentru compartimentele DSP-urilor. Apoi poate că ar trebui să încercăm să gândim pro-activ și multidisciplinar – în realitate, nu doar pe hârtie. Starea de sănătate bună a populației are de-a face cu mulți factori, nu doar cu mișcarea – cu alimentația, cu stresul, cu jobul, cu relațiile interpersonale, cu stima de sine șamd. Să crezi că sportul este un panaceu pentru toate problemele tale structurale denotă analfabetism funcțional și în ultimă instanță, rea-voință, pentru că monopolizăm discuția în mediul public cu subiecte care nu-și au rostul în loc să încercăm să rezolvăm probleme cu adevărat. În plus cum naiba poți semna ca parlamentar o asemenea lege, fără să ai studii, focus-grupuri etc? Și întrebarea mea preferată: dar pe oameni i-ați întrebat ce părere au înainte să inventați încă o prostie mare cât voi?

P.S. Cică de la începutul anului iar nu mai există fonduri suficiente pentru analize. Nici măcar pentru cei bolnavi…

Claudia POPA

Articol publicat și pe ediția print din nr.9/19-25 februarie 2016

http://gazetabrasovului.ro/wp-content/uploads/2016/02/Gazeta-Brasovului_nr_09_19-25-februarie-2016.pdf

Abonează-te la newsletter
Sign up here to get the latest news, updates and special offers delivered directly to your inbox.
You can unsubscribe at any time
Comentarii
Loading...