Saptămânal pe hârtie, zilnic pe internet

Școala profesională – amăgire sau cale de dezvoltare?

Una dintre prioritățile localităților din zona Făgărașului o reprezintă lipsa forței de muncă calificată. Introducerea învățământului profesional în România a făcut posibilă recrearea structurilor educaționale pentru a forma absolvenți calificați în domeniile cerute de economia locală.

Învăţământul profesional a fost introdus de fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, şi se derula pe o perioadă de doi ani, începând din clasa a X-a şi până în clasa a XI-a. În 2013, Guvernul Ponta a modificat Legea Educaţiei, astfel încât clasa a IX-a a rămas la liceu, iar învăţământul profesional a început, din anul şcolar 2014- 2015, din clasa a IX-a şi se termină în clasa a XI-a.

Învăţământul profesional cu durata de 3 ani este organizat după clasa a VIII-a, ca parte a învăţământului secundar superior, potrivit metodologiei de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional de stat cu durata de 3 ani. Pot opta pentru înscrierea în învăţământul profesional şi elevii din învăţământul special care finalizează învăţământul secundar inferior, cu respectarea reglementărilor în vigoare. Învăţământul profesional cu durata de 3 ani se finalizează cu examen de certificare a calificării profesionale.

Pentru cei care se înscriu la cursurile școlilor profesionale un beneficiu important îl reprezintă susținerea financiară asigurată prin Programul național de protecție socială „Bursa profesională“. Toate acestea sunt , sau cel puțin ar trebui, completate de posibilitățile de angajare la momentul absolvirii școlilor profesionale. Elevii care vor să înveţe o meserie se pot înscrie direct la şcoala profesională după Evaluarea Naţională, unde vor studia timp de trei ani de zile şi vor face practică în companii partenere – acolo unde acestea există – cu o bursă lunară de 200 de lei.

Și aici venim de fapt la subiectul propus astăzi: în foarte multe cazuri căruța a fost pusă înaintea cailor. Este și cazul Făgărașului, localitate în care funcționează două școli profesionale: Școala Profesională Franceză, sub autoritatea Colegiului tehnic „Aurel Vijoli“, înființată în urma demersurilor întreprinse de către Asociația „Parteneriat, Cooperare și Progres“, respectiv Școala Profesională Germană (așa era titulatura inițială), înființată în urma demersurilor întreprinse de Primăria municipiului Făgăraș, la inițiativa primarului și a reprezentantului Forumului Democratic German, Cristian Macedonschi, sub autoritatea Liceului tehnologic „Dr.Ioan Șenchea“.

Dacă în primul caz înființarea Școlii Profesionale Franceze a fost posibilă datorită interesului manifestat de către societățile comerciale cu capital francez, membre ale asociației amintite, în căutare de forță de muncă calificată, apariția claselor de bucătari s-a făcut fără să existe o solicitare evidentă a pieței forței de muncă din zonă. Cu alte cuvinte, Școala Profesională Franceză importă forță de muncă pentru calificare și angajare în zonă, iar Școala Profesională de Bucătari exportă forța de muncă calificată , în lipsa unei solicitări de pe piața Făgărașului.

Făcând analiză celor două școli, se poate observa: Școala Profesională Franceză : – specializări: lăcătuș utilaj tehnologic, operator mașini comandă numerică, confecționer produse textile – specializări înființate în urma solicitărilor venite din partea societăților cu capital străin de pe platforma franceză din Făgăraș. – dotare: săli de clasă și ateliere de practică dotate prin contribuția Asociației „Parteneriat, Cooperare și Progres“ și a partenerilor săi. – stagii de practică – în societățile comerciale din Făgăraș, care acordă și o bursă suplimentară celei acordate de Minsterului Educației din România.

Școala Profesională de la Liceul tehnologic ”Dr.Ioan Șenchea” : – specializări ( cele noi în discuție): lucrător comercial și bucătar – dotare: aceeași dotare veche și insuficientă – stagii de practică : prin bună- voința cadrelor didactice și a rela- țiilor personale ale acestora. În aceste condiții este de admirat modalitatea în care își desfășoară activitatea cadrele didactice de la Liceul tehnologic „Dr. Ioan Șenchea“, în lipsa unei dotări corespunzătoare și a lipsei unităților de alimentație publică în care să se efectueze stagiile de practică.

Am făcut aceste prezentări prealabile pentru constata că nu este suficient să vrei să înființezi o școală profesională, nu este suficient să declari că învățământul profesional trebuie să reînvie. Este o muncă mult mai amănunțită, mai laborioasă. În această activitate trebuie să existe o îmbinare a eforturilor reprezentanților Ministerului Educației, a cadrelor didactice, a unităților economice care să solicite spre angajare forța de muncă calificată pregătită de aceste școli profesionale.

La baza succesului trebuie să stea un parteneriat foarte bun între institu- ţiile locale, inspectoratul şcolar, Ministerul Învăţământului, şcoala şi agenţii economici. Acolo unde unul dintre acești factori lipsește lucrurile nu merg cum trebuie. Un exemplu de profesionalism în ceea ce privește îmbinarea eforturilor tuturor factorilor menționați o reprezintă Școala profesională germană Kronstadt din Brașov, unitate cu statut juridic independent. Un rol foarte important în procesul de auto-selecție al celor care doresc să urmeze cursurile școlilor profesionale îl reprezintă și cadrele didactice de la școlile generale, în strânsă colaborare cu cadrele didactice ale școlilor profesionale. A fost o conspiraţie împotriva educaţiei: ai sau nu capacitatea de a urma un liceu teoretic, te duci şi înveţi Matematică, Biologie, Chimie. Nu e mai bine să înveţi o meserie acolo unde copilul are o inteligenţă practică? De ce să-i obligi pe toţi să facă integrale când unii poate vroiau să înveţe o meserie şi nu aveau de unde?

Siguranţa unui loc de muncă la standarde europene este unul dintre cele mai importante lucruri la care aceşti copii – absolvenți ai clasei a VIII-a – , cadrele lor didactice și, nu în ultimul rând, părinții lor trebuie să se gândească. Este dezamăgitor că investitorii trebuie să dea nota, iar reprezentanții Ministerului Educației din România nu au făcut mare lucru în această direcţie. Nu s-a văzut deloc o promovare agresivă făcută la nivelul Ministerului. Nu se vede o strategie clară și coerentă de promovare a specializărilor școlilor profesionale în rândul elevilor din clasa a VIII-a.

Prof. Ion NEGRILĂ

Articol publicat și pe ediția print din nr.9/19-25 februarie 2016

http://gazetabrasovului.ro/wp-content/uploads/2016/02/Gazeta-Brasovului_nr_09_19-25-februarie-2016.pdf

Abonează-te la newsletter
Sign up here to get the latest news, updates and special offers delivered directly to your inbox.
You can unsubscribe at any time
Comentarii
Loading...