Gaura din covrigul electoral are arome irezistibile, dar nu ține de foame

Cetățean disciplinat, echilibrat până la o formă rară de pasivitate cronică, dar contagioasă, brașoveanul alegător 2016, în timpul liber militează curajos. Când reușește să rupă acest stereotip existențial, intră colerico-hipnotic în spațiul virtual, unde, ca prin farmec, toate problemele sale de trăitor în inima țării sunt rezolvate (ciberrezolvate), chiar și cu perspective de mai bine.

Și cum ar putea să se îndoiască de gaura din covrig, când ea prezintă niște arome irezistibile care apar, cu voia orânduirii, doar odată la 4 ani, deși se cam simte un vag gust de ștampilă și un ușor iz de urnă. De vot, desigur.

Lăsând la o parte tehnologia fabricării binecunoscutului brand local, covrigii brașovenești (brașoavele), nu putem să nu remarcăm că, după 26 de ani de democrație originală (adică local discreționară), zona industrială Kronstadt (pardon vechea cetate Stalin), a ajuns prizoniera unei secte locale, de formație politico-administrativă, care insistă să se perpetueze la nesfârșit, în timp ce locuitorii săi se constituie în grupuri ferme și compacte de fluierători a pagubă. Nu poate fi zugrăvit altfel tabloul vieții citadine electorale a unei comunități de oameni onești, inteligenți dar bântuiți încă, aproape organic, de chemarea sirenei de intrare în fabricile și uzinele orașului, cândva singurele dătătoare de sens vieții.

Astăzi, după câteva campanii răsunătoare de asfaltări și plantări de panseluțe, Brașovul este de nerecunoscut. Un oraș întinerit, cu o populație numeric dublată datorită boomului economic neîntrerupt în ultimii 12 ani, legat cu capitala prin autostradă și cu marile orașe europene printr-un ,,fezabil” aeroport internațional, providențial generator de venit și de locuri de muncă în turism și servicii.

Totodată bătrânul Kronstadt a devenit un pol de creștere unic în țară datorită unei politici luminate a autorităților locale de atragere a celor mai puternici investitori din Europa și chiar din lume, probabil datorită înlesnirilor fiscale, a birocrației aproape inexistente dar și a forței de muncă perfect adaptată pieței muncii.

Este desigur și meritul unui învățământ local de cea mai bună calitate, total dedicat și depolitizat, spațiu în care cercetarea avansată nu se face doar pe hârtie. Grija față de cetățean, de calitatea vieții, se află la cote demne de invidiat și se reflectă în spitale moderne, săli de sport și locuri de muncă bine plătite. Nu în ultimul rând, viața culturală brașoveană a atins cote de neimaginat acum 10-15 ani.

Trupe de teatru, orchestre ale celor mai renumite filarmonici ale lumii, muzicieni și dj de top, mari artiști din toate domeniile artei, se bulucesc literalmente pe scenele puse cu atâta generozitate la dispoziție de organizatori, sub înaltul patronaj al Primăriei și Consiliului Județean Brașov. Și nu trebuie să uităm: Fonduri europene atrase fără dedicație politică și fără deturnări spre firme ,,de casă”.

… În respectul pe care îl am pentru voi, nu voi mai continua! Totuși, nu mă pot abține să mă întreb: Ar fi putut exista o astfel de stare de lucruri în Brașov? Ar fi meritat oamenii, și în special tinerii acestor locuri, ceva mai mult decât străzi asfaltate, niște parcări și câteva giratorii? Am fi putut avea mai mult decât o minimă normalitate, într-un oraș cu o veche tradiție europeană, istorică și economică?

Răspunsul, categoric, nu îl vom putea afla niciodată. Însă merită să sperăm că lucrurile se vor schimba. Iar pentru asta ajunge să … citim presa locală. Iar dacă facem acest efort, surpriza, fie ea și virtuală, este una de proporții. Ce să vezi? Marele Gospodar al burgului, cunoscut și ca Triplul Licențiat, promite brusc „marea cu sarea”. Dintr-o dată edilul, proaspăt ieșit din anestezia pe care i-a administrat-o DNA anul trecut, este cuprins subit de o dragoste nețărmurită față de medicii și profesorii fără posibilități, care în viziunea sa, se calcă în picioare să vină și să profeseze în Brașov.

Pesemne, ahtiat să ia cireașa de pe proiectul construirii unui spital regional în Brașov, candidatul Scripcaru și-a fixat un obiectiv de campanie: construirea, prin ANL, a unui număr de 100 de apartamente pentru medici și profesori. Scop: fidelizarea specialiștilor din exterior, deși în prezent, în Brașov, avem în aceste domenii un clar excedent.

Este o manevră care în argoul politic este cunoscută ca ,,șmenuială electorală”. Nicio vorbă despre valoarea investiției, despre locația în care se dorește construirea respectivelor blocuri și valoarea de vânzare a acestor apartamente către beneficiari.

De asemenea, nu se detaliază nimic privitor la facilitățile din zonă: acces, zone verzi, locuri de joacă pentru copii, parcări și mai ales, modul în care aceste locuințe vor fi încălzite. Vor fi racordate la Tetkron? Dar, care Tetkron? Cel proaspăt decedat pe motiv de ,,supradoză de incompetență”? Sau poate încălzirea imobilelor va fi prevăzută din start cu centrale proprii, ceea ce va da un semnal definitiv sistemului de încălzire centralizată.

Mai recent, din ,,salva” de promisiuni de campanie, primul ,,independent” de sub Tâmpa, doldora de idei în ultimele 2 săptămâni, devine extrem de prolific în privința mărețelor schimbări ce urmează a avea loc în zona gării Brașov (a se citi în zona hotelului Kronwell). Deși recunoaște că demersurile sale de trecere a clădirii gării Brașov de la Ministerul Transporturilor în administrarea Primăriei, au fost sistematic respinse, cu perspective cu tot, actualul edil se încăpățânează să schimbe total relieful din fața gării.

Promite o parcare subterană și o zonă verde în locul stației RAT, care va fi strămutată în stânga clădirii gării. Niciun cuvânt despre autogară și despre stația de taxi și nici despre parcarea devenită aproape inutilă de la Unirea Shopping Center. Mai remarcăm că, în realitate, inițiativa cu strângerea de semnături, deși cu o ,,recoltă” foarte slabă, demarată de mai bine de un an de către o persoană fizică, se pare că nu este altceva decât tot o șmenuială electorală. Întrebarea firească în legătură cu acest proiect este: Cu ce costuri și pe ce interval de timp se va întinde acest mega-șantier?

Cum va fi afectat tranzitul pasagerilor în și spre gara CF dar și autogara Brașov? Nu se spune nimic despre vreun studiu de fezabilitate sau proiect de buget pentru această investiție! Și dacă ar exista un studiu ar trebui să știm și noi, cetățenii, cât a costat și cine l-a efectuat! Oare fondurile care vor fi alocate, evident de la bugetul local, nu și-ar găsi eficiența în construirea unui pasaj auto în zona Bartolomeu-Lungă sau în rezolvarea ambuteiajelor din ce în ce mai mari din zona Tractoru-Coresi Mall?

Sau poate că acei bani ar fi mai nimerit să fie folosiți pentru amenajarea unor centre sportive de cartier pentru tineri și a unui spațiu de socializare pentru vârstnici, dotat și cu consiliere și asistență medicală gratuită? Poate că acestea ar trebui să fie priorități ale administrației locale și nu crearea unui haos aproape inutil în mijlocul orașului, atâta timp cât o simplă ,,cosmetizare”  a clădirii gării, pentru următorii 4-5 ani, ar fi o măsură suficientă pentru „componenta” de estetică urbană.

Poate că actualul edil ar trebui să se ocupe doar de ceea ce știe el mai bine: sensurile giratorii. Din tot tirul de promisiuni pe care l-a dezlănțuit în ultimele 2 săptămâni asupra electoratului brașovean, noi cei de la PMP Brașov, îi recomandăm să le selecteze doar pe cele viabile, realiste și, de asemenea, să se abțină de la confiscarea etapelor ulterioare ale inițiativelor celorlalți candidați (a se citi furtul cireșelor de pe torturi).

Altfel, electoratul ar putea sesiza lipsa de idei originale din partea unui candidat care are și avantajul, independent fiind, deținerii generatorului de idei numit – Primăria Brașov, adică tot personalul din subordine, din toate departamentele. Și pentru că șarada nu este doar un simplu silogism, nu trebuie să uităm că există și domenii, în mod clar, departe de falsuri intelectualiste și dopaje: sportul amator, de cartier.

În întâmpinarea căruia, primarul încă în exercițiu vine cu ideea, fix originală, de a amenaja, după modelul aleii de sub Tâmpa, 15 locuri dotate cu echipament de fitness și work-out. Probabil după principiul: Prevenim chiulul în școli prin oboseală!, edilul vine în modul său caracteristic, să continue o altă inițiativă marca PMP Brașov, care promovează în programul său electoral înființarea unor centre sportive de cartier pentru popularizarea sportului în rândul tinerilor. Primarul Scripcaru dorește să îi vadă pe acești tineri în acțiune, în mijlocul naturii, lucru în sine perfect lăudabil. Totuși, ce se va întâmpla cu acești tineri în lungile sezoane hibernale.

Dar cu aparatele de fitness montate prin parcuri și alte locuri improvizate? Cine va suporta costurile degradării lor? Sau poate că tinerii iubitori de mișcare este prevăzut ca în acea perioadă să intre în ,,cantonament”, eventual la terasele din mallul Coresi, iar locul aparatelor de fitness și culturism să fie luat de mici, bere, shaorma, pizza ori floricele!

Mihai COSTEL
Candidat PMP la Primăria Municipiului Brașov(Cod Unic AEP 21160059)

Mihai Costel Banner

Comments

comments

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.