Saptămânal pe hârtie, zilnic pe internet

Vara la fermă

După bacoviene zile de ploaie, a apărut și soarele (Gică! Bacovia a fost un poet care a scris și despre ploaie! Și pe el, pe Bacovia chiar îl mai chema, pe bune și George). Brașovul e un oraș în care plouă mult, „în orașu-n care plouă de trei ori pe saptămână“, cum ne zice Minulescu despre Brașov (Minulescu a fost un poet – lămurire tot pentru Ghiță. E greu, băi Ghiță, băi și cu poeziile-ăștia). Ei bine dar ploaia s-a oprit și avem soare, soare la propriu nu la figurat. Adică este soare pe cer este cald este vară!

Pentru că la figurat plouă, din păcate, plouă pentru că prognoza meteo ne anunță iar, patinoare, giratorii, semafoare și panseluțe, dar mai scumpe ca-n Bruxelles, că doar na, la Brașov e altitudine și dacă nu „ținem“ de altimetru, ne ia cu amețeală (Gicuță, fii atent aici, altimetru este un instrument cu care se măsoară altitudinea față de un nivel de referință.  Acuma i-am explicat ce e altimetru dar tare mi-e că trebuie sa explicăm și explicația și anume „nivel de referință“ – adică un punct la care ne raportăm în măsurarea altitudinii, iar termenul „instrument“ nu trebuie să i-l mai explicăm pentru că-l cunoaște, cred eu, spre exemplu vioara este un instrument, instrument muzical, în termeni populari i se spune „scripca“).

Deci în Brașov este vară. Ce se poate face în Brașov vara? De exemplu se poate merge la grădina zoologică. Să vezi animale. Dar ca să vezi animale nu trebuie sa mergi  la Zoo. Turistul doar trebuie să aștepte să înceapă ședințele de conducere a urbei și vede acolo o largă gamă de vietăți. Bârzoi cu gâtu lung să-ncapă, bursuci burtoși că e de unde, una, doua veverițe, că doar na, când scuturi pomu’ lăudat mai cade câte o alună, câte-o ghindă, să ia și veverițele ceva, un sturz ce zburătăcește prin împrejurimi că vrea și el înăuntru și-un vulpoi botezat, și multe gâște. Da ce facem că gâștele nu mai au în ce face baie? Că cică vulpoiu și vreo doi bursuci au schimbat cursul râului și unde fac acuma gâștele baie?

Da nu e problema ca gâsca, tot gâsca, ga,ga,ga și tot cu vulpoiu în ogradă. Nu contează faptul că nu se mai spală, nu contează că vulpoiu mai haț câte un boboc, mai haț câte-o gâscă mai grăsană, nu contează, a făcut ce-a facut vulpoiu și a rămas la fermă. Ei, toate ca toate, gâștele rămân gâște, da situația la fermă e cam acră, mai pe la primăvara ce trecu spre sfârșit mi l-a prins vechilu Zeceanu pe vulpoi cu gâsca-n bot și mi-e că-l pune-n fiare. Cum care Zeceanu?

Zeceanu bre, vechilu Zeceanu ce-i cu biciu-n mâna toată ziua DeNe-A feri Ăl de Sus de el. Acuma cum ne-o da să le ducem că, bucuroși le-om duce toate, așa cum zicea și Eminescu în „Scrisoarea a III‑ a“ (Băi Ghiță, „Scrisoarea a III-a“ este o poezie, nu e o scrisoare trimisă acasă de către unu care-a venit în Brașov și-mpinge vagoneți cu materie primă debitată prin uzină). Să-i zic și cine a fost Eminescu? Of  Doamne !
Acest articol este un pamflet și nu are nicio legătură cu realitatea Brașovului.

Accinte

Abonează-te la newsletter
Sign up here to get the latest news, updates and special offers delivered directly to your inbox.
You can unsubscribe at any time
Comentarii
Loading...