Saptămânal pe hârtie, zilnic pe internet

Feșăn poli(tic)s

• Mereu fascinanta lume politică nu ezită să ne uimească. Acum că s-au liniștit apele și toți candidații și-au găsit câte un loc pe undeva (fiecare după posibilități) e timpul să aruncăm o privire în urmă la podiumul defilărilor de feșăn din timpul campaniei.

La o scurtă privire a fost cât se poate de clar că nimeni n-a avut consilier de imagine. Că deh, nevasta sau persoana cu care împarți orizontala e mereu aproape și gata să dea cel mai în măsură sfat. De multe ori însă nevasta e nefastă.

Pe lângă cocălărismele de comportament ne-am luminat și cu niște apariții piețărești venite parcă să completeze spiritul pus pe jumulit al celor care s-au dorit să fie aleși. Sau culeși, pentru că ar fi un cuvânt la ordine: varză!

Deși a face o critică vestimentară în acest caz e treabă serioasă, Feșăn Polis nu vrea să supere prea tare pe nimeni, căc deh, orgoliile sunt mari la ai noștri și nimeni nu suportă o critică, nici măcar constructivă. Așa că încercăm să ne purtăm cu mănuși, cu delicații care și-au pus fețele pe afișe.

Nu trebuie să ai cinșpe facultăți ca să te uiți cum arată politicienii prin alte țări, apoi să te uiți la ai noștri și să te bunghești că sunt de pe două planete diferite. Pe lângă mira tristă afișată de majoritatea, unii răsar cu un zâmbet discret în colțul gurii. Priviri goale, care nu spun nimic. Adică… hai să facem și noi o poză! Vaaai… ce draguț ai ieșit, iubi! Asta o punem pe afiș! Să te vadă tot poporu! Și uite-așa am văzut aceleași cămăși, cu aceleași cravate, cu aceleași sacouri, iar la unii chiar și aceiași pantofiori.

Ziceam de echipa de imagine inexistentă. Unii au impresia că oamenii ăia sunt degeaba. Păi iaca nu! Domnilor și doamnelor candidați, foști și viitori, ia notați-vă, că să nu (mai) apăreți la gazetă și la următoarele trageri la sorți! Echipa de consilieri de imagine îți zice: cum să te îmbraci, cu ce să te îmbraci, cum să-ți faci freza, îți aduce aminte să-ți tai/faci unghiile, să-ți tai părul din urechi și din nas, să nu-ți tragi pantalonii până la sub braț ca tataia și cum să stai la poză. Și aici venim cu limbajul trupului. Păi la noi se poartă poziția cu „mâinile-n sân“. Sau încucișate pe piept? Oricum, tot de-a moartea sunt amândouă, când în ambele stai. Și stai degeaba, nu-i vorba aia: „ce stai ,mă cu mâinile-n sân?“ Păi de-aia, pentru că oamenii se pregăteau încă din poze pentru 4 ani de stat degeaba, nu? Că asta transmit! Apoi, ne-am minunat cu aparițiile în public pe la diverse evenimente, unde și-au etalat vestimentațiile de cele mai multe ori neadecvate. Hai în pantofi la Pietrele lui Solomon, să ne dăm mari la juni că iubim tradițiile.

Au fost câțiva care s-au remarcat, dar nu neapărat prin ceva pozitiv. Domnul de la Alba Iulia care se voia primar de Brașov și care a crezut că dacă-și printează copilul pe ditamai afișele va câștiga inimile alegătoarelor. Canci! N-a reușit decât să se facă de cacao și să fie vorbit printre dinți de mamele luptătoare pentru apărarea dreptului la viață privată a copilului. Ș-apoi a apărut mândru la Ziua Regalității de la Peleș, însoțit de doamnă. Unul mai adecvat îmbrăcat, decât altul. Am glumit, da? De altfel, de remarcat, că a fost singurul pretendent la tron care n-a părut a fi burlac în toată treaba asta. Restul și-au pitit bine consoartele, când ar fi putut profita de un întreg concept de imagine și promovare, așa cum fac oamenii cu cap care candidează prin țări normale, în care familia vine ca sprijin pentru susținerea celui care intră în cursă. Așa se promovează valorile morale și de familie. La noi parcă ești în Game of Thrones. Fiecare pentru pielea lui, singur în luptă și nu contează ce armură ai, important e să ai bila de foc la îndemână.

Că discutam de remarcați, marele sas (care de supărare că a devenit doar primar de cort berăresc, o fi emigrat în Doiciland) ne-a obișnuit cu apariția-i bucolică în cămăși mari, largi și alb și pantaloni trei sferturi din piele. Heidi ar fi fost tare mândră.

Obișnuiți să apară mai mereu pe la televizor, ca oameni de presă, așteptările în privința celor care au lăsat microfonul pentru sceptrul dumnezeiesc al primăriei, erau relativ mari. Adică oamenii ăștia ar fi trebuit să știe cum să se îmbrace, cum să se aranjeze și cum să pozeze. Da, ca în 1994. Căci cam de atunci nu se mai poartă eleasticele de păr învelite în catifea, cu care doamna jurnalistă actual consilier, își prinde cosițele blonde. Celalalt televizist, tot trist, tot trist. Maro și trist.

Junele aviator ne-a privit de sus, de jos, de pe străzi și din fața blocului. Nimic interesant. Dar măcar a fost altfel decât micul grup de cioclii veseli pe alocuri, încercănați și înnegriți de griji. Aripa lejeră a avionului cu candidați a avut vreo 3 reprezentanți, care și-au mai dat puțin cu mâna prin păr, au încercat și abordări relaxate, și-o cămașă mai slim fit, o cravată de 2016 când a fost cazul și-un pantof casual pentru întâlnirile cu pensionarii din parc.

În fine, asta a fost. Însă podiumul lor e mereu întins și sub reflectoare. Ei cam uită însă că sunt figuri publice. Deci, atenție la neatenție!

Girofarul de la FEȘĂN POLIS nu scapă nimic!

Gazeta Brașovului

Abonează-te la newsletter
Sign up here to get the latest news, updates and special offers delivered directly to your inbox.
You can unsubscribe at any time
Comentarii
Loading...