„Profesioniștii“ din Comisia de circulație

• Orice șofer știe că a conduce o mașină ține mult mai mult de reflexele condiționate create prin repetarea acelorași gesturi de nenumărate ori, decât de analizarea fiecărei situații concrete în care ajungem să ne aflăm la un moment dat

Cu alte cuvinte, prin repetarea de o multitudine de ori a mișcării picioarelor pe pedalele de ambreaj și accelerație, spre exemplu, ajungi să nici nu mai gândești mișcarea, o faci pur și simplu. La fel cu semnalizarea în clipa în care schimbi direcția de mers (asta e un capitol deficitar la șoferii români), la fel cu frânarea când te apropii de o intersecție. Important este să vezi și să înțelegi  din timp ce este în fața ta pe șosea. Apoi automatismele își intră în drepturi și tu vei face ceea ce trebuie făcut.

Această teorie a reflexelor condiționate este valabilă în special atunci când conducem în orașul natal, sau în localități pe care le cunoaștem foarte bine. În cazul în care ne aflăm într-o localitate pe care o cunoaștem puțin, sau deloc, atenția șoferului este, evident, mult mai intensă, dar chiar și atunci reflexele condiționate joacă un rol important. Reflexele condiționate sunt un element esențial al siguranței în circulația rutieră, de multe ori putând face diferența între viață și moarte.

Ce te faci, însă, când conduci într-un oraș în care circulația – atât a autovehiculelor, cât și a pietonilor – este organizată prost? Păi simplu, se întamplă ca în Brașov – apar numeroase cazuri de accidente pe trecerile de pietoni, sau în sensurile giratorii.

Să vedem. În Brașov avem treceri de pietoni semaforizate și treceri de pietoni nesemaforizate, treceri cu obstacole în fața lor, treceri fără obstacole, avem treceri cu avertizare luminoasă (galbenă) intermitentă și treceri cu semnalizare luminoasă continuă (posibil să se fi stricat releul?), avem treceri cu bandă de avertizare roșie înaintea lor și treceri fără bandă de avertizare roșie, avem treceri luminate seara mai intens cu lumină galbenă, dar și treceri luminate mai intens cu lumină albă, sau neluminate mai intens. Avem (pe strada Independenței) și o trecere care are doi stâlpi vopsiți în dungi galbene și negre.

Cum se poate crea un reflex condiționat în aceste condiții? Dacă aproape fiecare trecere de pietoni arată și te avertizează în mod diferit, cum se poate crea pe creierul șoferului o imagine care să îi spună acestuia Atenție! Trecere de pietoni!!! Înainte ca partea conștienta a creierului să observe pericolul?

Oare de ce  nu avem o uniformitate în întreg orașul în ceea ce privește trecerile de pietoni? Oare Comisia de circulație chiar nu are profesioniști care să știe ceva despre teoria reflexelor condiționate în siguranța circulației? De ce trebuie să avem în continuare accidente pe trecerile de pietoni? Câți oameni mai trebuie să moară, înainte să înțelegem că LUCRURILE TREBUIESC FACUTE TEMEINIC ȘI SERIOS?

Sigur că simpla uniformizare a trecerilor de pietoni nu va elimina și acei șoferi lipsiți de orice raționalitate, acei teribiliști inconștienți care vor exista din nefericire în continuare, dar le va da celorlalti, șoferilor normali, dar poate un pic obosiți, sau îngândurați, o șansă în plus să evite omul aflat pe trecerea de pietoni în fața lor.
Care om poate fi mama ta, copilul tău, sau chiar tu.

Șerban ȘOVĂIALĂ
consilier local independent al municipiului Brașov

Comments

comments

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.