Saptămânal pe hârtie, zilnic pe internet

Chto Yevropeyskiy Soyuz, tovarishchi?

Socialistul Igor Dodon a obținut 52,4% din totalul voturilor valabil exprimate în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Moldova, în timp ce proeuropeana Maia Sandu a obținut doar 47,6%. Este adevărat, în dispora moldovenească au mai fost niște mii de votanți care nu au apucat să ștampileze buletinele de vot. Fie că nu au mai avut ce ștampila, pentru că numărul de buletine de vot a fost restricționat pe fiecare secție de votare, fie nu au avut unde, pentru că nici secții de votare nu au fost suficiente. Dacă scrutinul ar fi fost corect organizat, categoric, scorul ar fi fost mult mai strîns. Dar, la fel de categoric, tot în favoarea lui Dodon, între cei doi fiind o distanță de aproape 80.000 de voturi.

Ne place sau nu, aceasta este opinia majoritară din Republica Moldova: este mai aproape Uniunea Sovietică decît Uniunea Europeană. Și nu îmi poate ieși din minte afirmația unei conaționale a Maiei Sandu care declara unui post românesc de televiziune: „Ce Uniune Europeană, ce mama naibii vest? Votăm ceea ce știm că ne este bine: Sovetskiy Soyuz“. Și asta a votat electoratul de peste Prut. De fapt, cel de peste Prut a votat masiv pro Kremlin. Diaspora a mai îndulcit pastila electorală basarabeană.

Cei care au cîștigat prin Dodon alegerile din Moldova au avut un program extrem de clar: renunțarea la Acordul de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană și reluarea acordului comercial cu Federația Rusă, desființarea examenului de bacalaureat și scoaterea istoriei României din programa școlară moldovenească.

Dincolo însă de aruncarea în aer – sau cel puțin amînarea pe termen nedefinit – a proiectului unirii Republicii Moldova cu România, un lucru devine tot mai cert: Moscova își reface, pas cu pas, cu tenacitate, sfera tradițională de influență. Faimosul bloc economic CAER începe a prinde din nou contur. Dacă Ucraina este înghițită fizic felie cu felie, iată, Republica Moldova este „luată în căsătorie“, în mod democratic, prin vot. La fel de democratic, și tot prin vot, Bulgaria face un mare pas către Federația Rusă, și aici, duminica trecută cîștigînd prezidențialele tot un candidat pro-rus: Rumen Radev. Ungaria, la rîndul ei, cochetează de multișor cu Kremlinul.

Cert este că Estul ortodox își întoarce fața către Moscova. O obișnuință mai lungă de jumătate de secol nu iese din minte și din suflet așa de ușor. Mai ales în contextul în care religia ortodoxă are un cuvînt extrem de greu de spus în țările respective. Și nu neapărat pentru că Federația Rusă este zdrobitor ortodoxă, ci pentru că religia ortodoxă, în sine, este una conservatoare, favorizează o civilizaţie rurală, o ascultare de tip sclavagist, izolarea şi respingerea lumii, încremenirea în arhaic şi spaima de inovaţie şi are oroare de liberul arbitru. Este exact ceea ce oferă Moscova inclusiv în zilele noastre. Federația Rusă, fostă URSS, fostă Imperiu țarist, dar mereu aceeași. Un stat cu o puternică autoritate centrală, întotdeauna în mîinile țarului (indiferent că se numește el țar sau președinte) și cu o mare, o imensă masă de mujici obedienți pînă la uitarea de sine.

Do svidaniya, tovarishchi, v sleduyushchem stoletii!

Cornelius POPA

Abonează-te la newsletter
Sign up here to get the latest news, updates and special offers delivered directly to your inbox.
You can unsubscribe at any time
Comentarii
Loading...