Boboteaza, Sfântul Ioan și Festivalul Cetelor de Feciori din Țara Făgărașului

De Bobotează, sărbătoare mare a creștinilor ortodocși, se spune că dacă în dimineaţă Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Sărbătoare mare pentru întreaga creștinătate, Botezul Domnului (Boboteaza), aduce după sine un arsenal de obiceiuri și bucate tradiționale care să bucure trupește și sufletește pe cei omeniți. Amintind de înghețurile Bobotezei, când temperaturile reci culminează în perioada de iarnă, se prepară mai întâi piftiile. Acestea preparate din picioare de porc, urechi, gușă, mușchi și aromante cu usturoi trebuiesc pregătite și așezate pe foc în ziua în care intră Preotul cu Botezul ca să sfințească cu Sfânta Aghiazmă Mare întreaga gospodărie.

Nu lipsesc sarmalele și carnea friptă cu cârnați. Dulciurile obișnuite sunt lipiile, preparate cu aluat de cozonac și unse cu ou și smântână. Lipiile altfel obținute se servesc tradițional la mesele de botez ale creștinilor, amintind de turtele făcute pentru Domnul Iisus Hristos de Maica Preacesta în timpul Fugii în Egipt. Alături de ele se pot mânca prăjituri și cozonaci.

Boboteaza și Sfântul Ioan sunt cele două sărbători care încheie seria sărbătorilor de iarnă, care încep în ultima lună a anului și continuă în prima luna a noului an. Zilele de 6 și 7 ianuarie sunt pentru creștini două zile de sărbătoare importante, mai ales că cei care poartă numele de Ioan sau derivatele acestui nume își serbează acum ziua.

Nu uita ca de Bobotează tradiția cere ca în aceasta zi să se mănânce piftie, grâu fiert și să se bea vin roșu.

Ca să faci o piftie delicioasă ai nevoie de o jumătate de cap de porc, două picioare de porc, un ciolan mare de porc, câteva bucați de șorici, câțiva căței de usturoi, o ceapă și un morcov, sare și piper.

Se spală carnea și se pune la fiert la foc mic , timp în care spumuiești bine, după care, după aproximativ o oră, adaugi și legumele curățate și spălate. Le lași să fiarbă timp de cateva ore, până când carnea se desprinde de pe os. Scoate carnea din zeamă iar zeama dă-o la rece pentru o jumătate de ora, ca să prindă deasupra o pojghiță de grăsime. Curăță grăsimea și apoi pune-o din nou pe foc, la foc mic, de această dată adaugându-i usturoiul pisat, sarea și piperul. După ce ai mai lăsat-o să fiarbă, o poți lua de pe foc.

In castronele sau vase adânci așează întâi carnea și apoi toarnă deasupra zeama. Dă vasele la rece și lasă-le timp de câteva ore, ca să se prindă.

De asemenea, la meniul de Sfântul Ioan și Bobotează poti adăuga următoarele feluri de mâncare:

–    Salată de boeuf

–    Friptură de porc

–    Sarmale în foi de varză

–    Medalion de porc

–    Somon cu legume la grătar

–    Ouă umplute

În Țara Făgărașului se obișnuiește ca de Sfântul Ioan să se adune toate cetele de feciori la Catedrala Ortodoxă din Făgăraș, să colinde și să joace. După această zi cetele se întorc la casele lor și se refac doar la Crăciunul viitor.

Sărbătoarea Sfântului Ioan marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă. Peste 750 de cetaşi, membri ai Cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului şi din câteva localităţi de la graniţa cu judeţul Sibiu, au participat în ziua 7 ianuarie, de Sfântul Ioan, la Festivalul Cetelor de feciori care s-a desfășurat în municipiul Făgăraş. Ajuns la ediţia a XI-a, evenimentul încheie şirul manifestărilor dedicate tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă din zona Făgăraşului.

La ediţia din acest an au participat  27 de cete de feciori din sate din zona Făgăraşului, dar şi patru cete din localităţile Arpaş, Cârţişoara, Racoviţă şi Turnu Roşu din judeţul Sibiu, aflate la graniţa cu judeţul Braşov.

Ceata de feciori este cel mai cunoscut obicei din perioada sărbătorilor de iarnă din Ţara Făgăraşului, care se mai păstrează în satele din zonă.

Documentele păstrate de etnografi atestă faptul că aceste cete de feciori datează de la 1765. Cetele se constituie în ajunul Sf. Nicolae şi se desfac în ziua de Sf. Ioan.
Obiceiul colindatului de ceată bărbătească a fost inclus pe lista patrimoniului imaterial mondial UNESCO, în anul 2013.

În fruntea ierarhilor prezenţi la manifestare s-a aflat şi Înalt Prea Sfinţitul Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, precum și toți primarii din Țara Făgărașului.

Festivalul s-a încheiat în centrul oraşului unde cetele de fecior  au dansat în fața scenei amenajate.

Chef Adrian NEAG

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply