Saptămânal pe hârtie, zilnic pe internet

La Chelia în port

Bate un vânt rece din baltă / La Chilia în port / Uite stuful cum se înalță / Ca să-l tai nu pot”. Pentru cei necunoscători ai fenomenului, această melodie lăutărească a apărut în pușcăriile comuniste undeva pe la începutul anilor ’60, și a fost popularizată foarte mult la începutul anilor ’90, când Ștefan Iordache jucând magistral în pelicula „Cel mai iubit dintre pământeni“, fredonează această melodie acompaniat de Nelu Ploieșteanu, într-o scenă filmată într-o bodegă infectă

Pe scurt, ea sintetizează chinurile, bătăile și aspirațiile unui condamnat la închisoare, cuprinzând elemente familiare detenției tip lagăr de muncă. Spre surprinderea mea, se pare că, conform spuselor fugarului Ghiță „Ploieșteanul“, om cu contacte la nivel înalt al serviciilor secrete și al Primului Ministru la un moment dat, această melodie a fost cântată la o petrecere dată de dânsul în via proprietate, unde erau invitați și prezenți… țineți-vă bine… Victor Ponta, fost Prim Ministru al României și Laura Codruța Kovesi, Procuror Șef al DNA. Și conform spuselor lui, madam Procuror a cântat această melodie împreună cu el, Ghiță „Asesoft“.

Bine, varianta modificată, după spusele dânsului, varianta „Statului de drept“ (nu-mi imaginez ce versuri are această variantă ). În schimb îmi imaginez scena. Cinematografic. O masă lungă sub un umbrar, cu fața de masă albă. Căteva frapiere cu gheață pe lângă masă, ca să țină vinul și sifonul la temperatură bună. Lume multă, veselie, clinchet de pahare. Șprițul curge, berbecuțul se învărte la proțap undeva mai în spate. Chelneri în ținute impecabile cu mănuși albe, și având mișcări demne de corpul de balet. Și lăutari. Neapărat lăutari. Autentici! Mici, negri, știrbi, rânjiți, răgușiți, trăgând de vioară, țambal și acordeon

La așa o masă nu merge să pui muzică de pe telefon sau de pe tabletă. N-are ștaif dacă nu cântă lăutarul în carne și oase. Ratezi momentul și te ține lumea minte. Și inevitabil se ajunge la melodia „La Chilia în port“. Meseni, printre care și Procuroarea noastră Șefă, stând jos, ridică mâinile, și pocnind din degete și bâțâindu-se puțin, cântă liber varianta „Statului de drept“. Paradoxal, cântă o melodie despre ceea ce gândește, simte și face un condamnat la închisoare. Ea, Procuroarea Șefă care face tot posibilul să trimită oameni acolo „la greu și la necaz“. Curată fatalitate!

Chiar dacă scena nu este adevărată, în sensul că nu s-a întâmplat în realitate, chiar dacă Codruța nu știe, n-a auzit/cântat melodia vreodată, scena este de neprețuit. Acum Ghiță, încolțit fiind, a început să spună. Să verse tot! Din pribegie, fiind „pe goană“ pentru că este căutat de către organele în drept. Și l-a pictat bine de tot pe Generalul Coldea, care a fost lăsat „la vatră“, și acum se pare că se orientează către Procuroarea Șefă, care i-a cântat, fatalist, la ceas de mare chef, melodia fatidică. Și care zice ea acum, nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. E, ca să zic așa, malițios, o mare sfântă, care nu a urmărit penal la comandă politică sau a serviciilor. Nici măcar nu-l cunoaște pe Ghiță, și nu a auzit de „Cucuveaua Mov“. Nu a instrumentat dosare părtinitoare, și nu a făcut recomandări în afara legii. Doar a îndeplinit la tocmai și la timp ceea ce legea prevede, conform ei și în limitele ei. Și după spusele ei, n-are scheleți în dulapuri, iar teza de doctorat e neplagiată. Nu a fost propulsată de fostul Președinte Băsescu, alături de Liliana Stanciu, Florian Coldea și Alina Bica. Și nici măcar nu este ofițer acoperit al vreunui serviciu secret.

Sunt curios ce o să mai zică Ghiță despre ea. Că doar s-au pupat în bot sub vie, după spusele lui, „ca să fie bine, să nu fie rău“. Dar sunt convins că din povestea asta, ori dispare Ghiță cu totul, ori demisionează Codruța. Care oricum e vânată acum de PSD care vrea să destructureze DNA-ul și să smulgă balanța din brațele justiției. Sunt convins că acum, în acest moment, au loc negocieri dure, departe de ochii opiniei publice. Se împart sfere de infuență și funcții, și se ascund adânc dosare de cercetare penală. Stat mafiot? Să am pardon, dar așa l-a descris fostul președinte, care paradoxal, fiind căpitan de vas de profesie, adică marinar, știe cum e treaba cu portul. Chiar dacă e cel de la Chilia! Și cică îi mai place și șprițul. Fatalitate.

Dan VÂJU

Abonează-te la newsletter
Sign up here to get the latest news, updates and special offers delivered directly to your inbox.
You can unsubscribe at any time
Comentarii
Loading...