Saptămânal pe hârtie, zilnic pe internet

Cum se fură prin România (I). „Multinaționalele”

Am decis să fac în sfârșit ceva util pentru comunitate și să scriu câteva articole despre chestiile pe care le mai aud și le văd prin lumea în care mă învârt în fiecare zi, mediul de afaceri. Așa că voi porni această serie de articole despre cum fură unii și alții din România, atât români cât și străini, că nu s-a inventat hoția în România. Diferența dintre cele două tehnici de furt este că străinii folosesc tehnici mult mai elaborate și își asumă mult mai multe cheltuieli pentru a fura, nu ca românii care folosesc tehnici mai rudimentare. Este de înțeles, străinii au avut timp mai mult pentru a le rafina. Sper că, dacă veți avea răbdare să citiți tot ce am scris, vă veți schimba puțin percepția despre marile companii strategice din România, care obțin venituri extrem de mari dar dau înapoi statului extrem de puțin.

Multinaționalele

Acestea sunt companii înregistrate în România de cele mai multe ori, dar al căror capital este deținut de companii străine, fonduri de investiții sau firme off-shore. Ultima variantă de deținere este tot mai rar întâlnită, pentru că nu dă deloc bine în fața Fiscului sau a opiniei publice.

Au venit în România pentru a beneficia de avantajele oferite de legislația fiscală destul de permisivă, prețul scăzut al proprietăților i-a făcut să cumpere de cele mai multe ori terenuri pe care apoi le-au vândut cu profituri mari. În plus, plătesc salarii de mizerie pentru lucrătorii de rând, singurii care câștigă destul de bine sunt managerii.

Să luăm de exemplu un mare lanț de magazine, nu-l voi nominaliza din motive lesne de înțeles. Prezența firmelor care doresc să își vândă produsele pe rafturile acestui magazin este taxată extrem de eficient de către aceștia, prin solicitarea unui discount de minim 15% față de prețurile de vânzare de la raft. La acest discount se adaugă cele pentru promoții sau alte acțiuni inițiate de lanțul de magazine. Apoi li se pune sub nas un contract de zeci, poate chiar sute de pagini, de multe ori în altă limbă decât cea națională, care este imposibil să fie parcurs și înțeles în totalitate, datorită limbajului de lemn special folosit pentru a-l face greu inteligibil.

Chiar dacă o societate are resursa umană necesară pentru a desluși toate chichițele unui astfel de contract, acesta nu este negociabil, adică cine vrea să își vândă marfa semnează, cine nu, nu. Practic, prin acest contract firma care dorește să își vândă produsele în marile rețele de magazine dă libertate acestora pentru a face orice cred de cuviință cu produsele sale, aderă și este de acord în avans cu orice condiție sau intenție. Vânzătorul primește doar facturile care rezultă din acest acord, care sunt pur și simplu aberante: taxa de publicitate la radio-ul magazinului, prezența în revista acestuia, alte și alte taxe aberante care purtau denumirea de „off-invoice“.

Nu vă imaginați că aceste taxe puteau fi refuzate la plată, pentru că erau direct compensate cu sumele pe care lanțul de magazine i le datora vânzătorului, acesta primind doar soldul. În 2016 a apărut o lege care interzice marilor lanțuri perceperea oricăror taxe suplimentare de la vânzători, așa că aceștia au desființat „off-invoice“-urile și le-au mascat sub forma unor discounturi suplimentare cerute la marfa vândută.

Am făcut o analiză la un vânză- tor de produse alimentare, acesta vindea un bun într-un lanț de magazine cu 2 lei, costul de obținere al acestui produs era de 1 leu iar sumele suplimentare percepute de lanț sub formă de reduceri comerciale erau de încă 1 leu. Practic, el vindea cu marjă zero. Deci multinaționalele fură în primul rând de la producătorii și importatorii din România, pe care îi aduc la sapă de lemn pentru ca ulterior să îi înlocuiască cu alții străini sau să își creeze propria linie de produse.

Multinaționalele mai fură și de la client, prin produsele proprii. De multe ori marile lanțuri dezvoltă una sau mai multe mărci de produse proprii, pe care le promovează intensiv, acest demers reprezentând o concurență neloială față de ceilalți vânzători cu produse în magazinele lor. Oare s-a sesizat vreodată Consiliul Concurenței ?

Inițial produsele de marcă proprie sunt de o calitate superioară, probabil le importă pe cele care se comercializează și în vest. Apoi, pe măsură ce este eliminată concurența de la raft, calitatea produselor marcă proprie începe să scadă, ambalajele devin de o mai proastă calitate, semn că s-a schimbat furnizorul. Câte unii chiar încep să mai și fure la gramajul produselor.

Multinaționalele mai fură prin contabilitate, umflându-și cheltuielile prin facturi primite de la companiile mamă, în aceste facturi fiind trecute prestații care nu se justifică. Fiscul din România se face că nu vede și judecă deocamdată doar forma lucrurilor și nu fondul, adică dacă multinaționala are toate documentele în regulă și toate anexele prezente la o factură (contract, situații de lucrări, dosar al prețurilor de transfer), atunci este lăsată în pace. Și credeți-mă, toate multinaționalele au armate întregi de hârțogari care numai cu asta se ocupă în fiecare zi, cu producerea de documente acoperitoare. Și nu vâ gândiți că facturile provin de la firme din Cipru sau Panama, nici vorbă. Dă extrem de rău pe piață să ai relații de afaceri cu astfel de firme din paradisuri fiscale iar multinaționalele știu asta. Astfel că se folosesc de un terptip care presupune plimbarea banilor prin mai multe țări, înainte de a ajunge în conturi de firme off-shore.

Iau ca exemplu multinaționalele franceze din România. Firma franceză emite facturi de servicii către societatea din România. Totul acoperit de acte foarte bine puse la punct de cei de la firma mamă, așa că Fiscul român îi lasă în pace. Până la urmă, Franța nu este paradis fiscal… sau nu ? Franța are relații fiscale privilegiate cu țări francofone ca Elveția, așa că banii odată ajunși la firma franceză pleacă spre o altă firmă din Elveția. Din nou, acoperiți de fel și fel de documente, iar francezii sunt cel puțin la fel de birocrați ca și noi, deci totul pare în regulă. Doar că Elveția nu are nicio problemă în a transfera bani către firme off-shore iar statul elvețian nu întreabă pe nimeni dacă are justificare pentru facturi primite de la o firmă din Panama. Asta pentru că în Elveția firmele și persoanele fizice își mai și pot negocia impozitele plătite către stat și plătesc o sumă fixă în fiecare an fără a avea probleme. Și iată cum banii ajung în paradisuri fiscale, cu acte în regulă.

Și mai este și furtul de creier. Românii sunt foarte buni la multe, gândesc repede și descurcă bine. OK, majoritatea românilor… Firmele multinaționale s-au prins de acest lucru și au început să deschidă birouri în România unde angajează ingineri, softiști și alte meserii, toți români. Aceștia lucrează pe salarii de mizerie, bune pentru România dar proaste comparativ cu cele din Uniunea Europeană. Și să nu credeți că rămâne vreun beneficiu de pe urma muncii lor în România, în nicun caz, se lucrează direct pe serverele de afară, totul se transmite în timp real prin mijloace electronice, nimic nu se valorifică în România.

Firmele care fac angajările în România sunt de cele mai multe ori fără vreo legătură aparentă cu grupul străin pentru care prestează, dă rău să spui că ai software din România pe un autovehicul „Made in Germany“. Dacă v-aș spune că majoritatea software-ului de pe BMW și Audi se face la Brașov, Cluj sau Iași nu m-ați crede dar este adevărat !

Mulți români posesori de creier s-au prins că pot câștiga mai mult dacă pleacă din țară și se angajează direct la firma mamă, dar s-au prins și statele din Uniunea Europeană de acest lucru și au început presiuni asupra firmelor care angajează personal din țările din Europa de est, tocmai pentru ca aceștia să fie întorși în țară.

Așa că gândiți de două ori înainte de a ridica în slăvi marii angajatori strategici veniți din vest, sunt aici pentru a face profit și nu au vreo misiune umanitară. Dar, așa este în afaceri, toată lumea vrea să facă bani. Unde trebuie să ne impunem noi ca țară este în a păstra o parte din acest profit aici prin impozite și taxe.

Sorin BÂSCĂ

Abonează-te la newsletter
Sign up here to get the latest news, updates and special offers delivered directly to your inbox.
You can unsubscribe at any time
Comentarii
Loading...