Saptămânal pe hârtie, zilnic pe internet

„Pe Dorobanților“ și sila lui Accinte

Numai cine nu a avut de scos un act, sau de depus un act, sau de cerut o situație sau de „ceva“, „orice“, de la Direcția Fiscală Locală Brașov (impozite, taxe locale etc…), mă va putea contrazice sau va avea o opinie contrară, dar să nu îndrăznească. Să nu-l împingă necuratul să mă contrazică,  pentru că am să-l blestem – cu lumânări și anafură – să aibă parte și nevoie de Direcția Fiscală Brașov,  de trei ori pe săptămână, și atunci vede el!  În maxim o lună e internat la Săpoca. Între noi fie spus, de-acolo parcă au scăpat cei care au organizat și conduc aceasta instituție! Pentru cei care nu știu, Direcția Fiscală Locală Brașov este instituția care este răspunzătoare pentru impozitele și taxele locale și pentru diferite certificate, de atestare fiscală, de venituri, de bază de calcul pentru impozitare, etc. Am avut și eu nevoie de un „ceva“ de la Direcția Fiscală Locală Brașov și m-am înfiorat.

M-am infiorat nu pentru faptul că trebuia să stau la două cozi – pentru aproape nimic – într-o căldură coclită, o aglomerație ca în autobuz și o duhoare insuportabilă si încă nu a venit vara! Asta nu, asta a contat foarte puțin, pentur că oricum m-am jucat Star Wars pe telefon. Ceea ce m-a înfiorat a fost resemnarea pe care majoritatea oamenilor o afișau, depresia din ochii lor, obediența plină de speranță, speranță retezată în momentul în care luau contact cu domnia sa funcționarul public! Mai rău ca asta, m-a șocat agresivitatea latentă a angajaților statului începând cu portarul (gardianul public) și terminând cu funcționarele de la birouri. M-a înfiorat și m-a scârbit aroganța și autoritarismul grobian al funcționarului public, a cărui întreagă existență se învârte în jurul falselor valori date de „proceduri“, „hotărâri“, „tipizate“, „norme metodologice“ acestea ținându-i loc de conștiință, de cultură generală și de sistem de valori. Ceea ce se întâmplă acolo m-a făcut să mă gândesc la absurdul lui Kafka, la utopiile lui Ray Bradbury și la semnalele de alarmă trase de Graham Hanckoc în ceea ce privește atacurile asupra conștiinței și conștientei umane,  în lucrarea sa „Război asupra conștiinței“.

Mi-am dat seama – cu amărăciune – că cei trei sunt niște vizionari și anume printre noi sunt din ce în ce mai multe  personaje lipsite de orice scânteie divină,  de orice inițiativă ca niște roboți cu un traseu clar stabilit de un program, niște oameni cu suflet palid, care se învârt într-o utopie penibilă a falselor valori, într-un scenariu absurd unde se poate merge până acolo ca un bătrân să fie pus să mai scrie odată cererea pentru ca o împădurise iar polițistul local sau gardian public, ce-o fi, să facă o cădere de calciu de indignare civică întrucât un tânăr și-a pus rucsacul pe capacul de sus a bancomatului din interiorul instituției în condițiile în care înăuntru este o singură masă și un singur scaun pentru completarea cererilor iar fluxul de persoane este de sute de indivizi!

În altă ordine de idei nu există nici măcar un birou de îndrumare și de informare, motiv pentru care oamenii de multe ori completează cererile pe loc la ghișeu provocându-se astfel indignarea celor prezenți și cozi interminabile. Ei bine toate acestea se întâmplă în Brașov pe strada Dorobanților.

Accinte

Abonează-te la newsletter
Sign up here to get the latest news, updates and special offers delivered directly to your inbox.
You can unsubscribe at any time
Comentarii
Loading...