Există o elită intelectuală de stânga la Brașov?

Dacă am avea un răspuns, ar însemna că au existat articole, luări de poziție sau atitudini în media locală, cu privire la unele politici publice în domeniul social și nu numai.
Simpla apariție în spaţiul public a unor politicieni cu abordări punctuale la unele probleme sociale legate de pensii, salarii, la probleme de interes public local sau național, nu suplinește această lipsă a intelectualului de stânga din spaţiul civic. Și să definim ce înseamnă intelectual de stânga, nu ca o abordare de tip comunist înainte de 89,ci ca un responsabil teoretician al abordărilor politicilor sociale și culturale în antiteză cu ideile unui neoliberalism de tip „crocodil” (sau de tip feroce).
Sunt sigur că, individual, anumiți intelectuali din rândul profesorilor sau al mediului universitar, îmbrățișează ideile sociale, însă ori nu se exprimă în spațiul public ori stau într-o amorțeală intelectuală. Sunt probleme de abordare pragmatică, filozofică, când în luarea deciziilor la nivel politic ai nevoie de o dezbatere publică reală și nu de solicitări de idei si doleanțe. Bătălia ideologică se duce pe principii, abordările diverse privesc în principal spre o ideologie socială a viitorului.
Dacă nu pui în mijlocul discuțiilor cetățeanul social cu abordarea existenței unor servicii umane, prietene cetățeanului, echitabile în relația cu politicile publice oferite la nivel local, național, atunci nu poți aborda decăt o ideologie de carton, șubredă și fără valoare.
Sunt obiective ce trebuie îndeplinite, pentru o comunitate cu nevoi sociale, cu o viziune aplicată pe baza unui dialog real cu intelectualitatea zonei. Acele obiective nu ar trebui să țină de un orgoliu primitiv ci de o dorință de a evolua spre perfecțiune.
Lipsa unui dialog dar și a unor intelectuali care să comunice în diverse forme de dezbatere a acelor teorii ce țin de filozofia politică socială și care să îmbunătățească mediul politic, lipsindu-l de orgoliul puterii în gândirea și raportul cu cetățeanul duc la o slăbiciune a clasei politice lipsită de substanța fundamentală, dialogul în antiteză.
Am încrederea că la Brașov există intelectuali ca niște muguri de bambus, ca să fiu mai plastic, care gândesc, analizează, se exprimă și evoluează în mediul social din care fac parte, dar care la un anumit moment pot să constituie o bază solidă la o exprimare angajată în spațiul public.
Ce așteptă societatea de la cei ce pot analiza și care fac parte dintr-o elită intelectuală nu reprezintă decat o normalitate a unui politic de mâine, aflat pe zona unui real dialog social.
Deci, timpul, inițiativa și comunicarea într-un mod angajat pot fi elementele unui grup de intelectuali cu idei de stanga, social-culturale, ce se pot exprima în spațiul public brașovean. Mai rămâne doar modul în care politicul are capacitatea de a se raporta la principiile si argumentele acestuia precum și la modul în care se poartă dialogul. De ce politicul are nevoie de dialog cu acestă intelectualitate? Răspunsul e simplu: pentru că a existat o strategie a unora pe care nu i-a interesat adevărul sau rezolvarea socială a unor probleme de fond, ci o banală acumulare de capital dusă însă în exces, iar comunicarea reprezintă o garanție a funcționării mecanismului politic.

Deputat,
Mohaci Mihai

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply