Brașovul și novaya kul’turnaya revolyutsiya

• Dicționarul Explicativ al Limbii Române zice:
Cultura = Totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. • Faptul de a poseda cunoștințe variate în diverse domenii; totalitatea acestor cunoștințe; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva. ◊ Om de cultură = persoană cu un nivel intelectual ridicat, care posedă cunoștințe universale temeinice

Și zice bine. De fapt, relativ bine, pentru că adminsitrația publică brașoveană, în anul de grație 2017 după Iisus, vine cu o teză revoluționară despre cultură. Ceea ce nouă, ca observatori ai fenomenului, ni se pare normal, căci ea, cultura, este asemeni unui organism viu, se naște, crește, evoluează, suferă transformări și, în cele din urmă, moare. Iar edilii locali ne-o demonstrează pe baza propriei experiențe. Empiric, adicătelea. (Empiric = bazat numai pe experiență).

Așa că deschidem și noi șifonierul și mai scoatem de aici un cadavru, două.

Brașovul și strategii pentru cultură pentru perioada 2015 – 2030
Asta nu am inventat-o noi, ci Buharinul contemporan al municipalității Brașov. Un titlu pompos, adînc, proffund sugestiv. În nemernicia noastră gazetărească, de dești bătrîne într-ale meseriei, ne-am apucat să scotocim un pic prin această novaya strategiya croită pe taman trei cincinale (ca să ne păstrăm în tonul lui Buharin).

Și iată ce aflăm noi de acolo. Păi, în primul rînd, aflăm că, de fapt, noi nu avem un Brașov, ci o droaie de Brașovuri. Sau brașoave? Adicătelea, un Brașov mobil, un Brașov ocrotitor (văleu, acilea merge dedicația cu piesa aia, „Dă, muică cu paru-n mine”!), un Brașov compact, un Brașov turistic și un Brașov – hai că nu ați fi ghicit în ruptul capului! – cultural.

Dar geniul buharian (cu upgrade la nivelul contemporaneității) nu se oprește aici. Ne înfige și cîteva lozinci, profund mobilizatoare, astfel concepute încît să anime în mod plenar suflul nostru creator, de om nou, profund atașat promovării valorilor culturale de profundă adîncime -înălțime) promovate de novaa strategiya: Investim în CULTURĂ! CULTURĂ liberă! Mobilizare pentru CULTURĂ! Soluții inteligente pentru CULTURĂ! CULTURĂ pentru comunitate!

În rest, strategiile abundă, făcînd referiri la Festivalul olimpic sportiv pentru tineret, la o viitoare olimpiadă a tineretului, la ce oferă turiștilor zona Bran-Moeciu și chestii d-astea. Căci, în fond, cultura este, potrivit definiției, și o reflecție a totalității valorilor materiale și spirituale create de omenire. Și cum la ălea spirituale pot exista derapaje uneori, cu cele materiale categoric nu ai cum să dai greș. Mai ales cînd se materializează într-un bulzuleț, o sărmăluță, o păstrămioară… Știe Buharin ce știe!

„Creștem prin cultură!”
Așa zice noul Buharin într-o altă lozincă mobilizatoare (pe care o preluăm din programul ăla ciudat prin care se încerca ca în 2021 Brașovul să ajungă capitală culturală europeană). Și mai zice ceva al naibii de greu: că această strategie pe termen lung în domeniul culturii poate să regenereze o comunitate locală prin obiceiuri de consum cultural și proiecte creative proprii, și să formeze o generație de copii și tineri care să perceapă accesul şi participarea la cultură ca o parte normală a vieții lor.

Iar cum noi, timizi din fire, nu îndrăznim a comenta asemenea chestiuni profunde, propunem o scurtă trecere peste fenomenul culturnic al Brașovului din 2015 încoace (adicătelea de cînd au dat cu strategia în noi de ne-am umplut de cultură mai abitir ca broaștele de rîie). Păi ce am am avut noi în această perioadă? În primul rînd, un teatru dramatic, decapitat, cu adînci rupturi provocate în rîndul actorilor, cu un repertoriiu de-a dreptul… buharian. Un teatru care și-a găsit managerul în urmă cu cîreva luni abia, după ani de crize, un teatru ajuns la periferia vieții culturale, iar nu un motor care să iasă în lumea bună, care să aducă spectacolul în stradă. Un teatru particular care nu este deloc promovat de administrația publică și nu este încurajat. O filarmonică care, din aceleași motive buhariene își caută manager și statură de autentic promotor al culturii. O operă care, totuși, a mișcat bine, împotriva obstrucțiilor kulturnicilor băștinași. Scene aruncate în Piața Sfatului, de pe care s-au dat în spectacol fie formații de pensionari, care răcneau chinuiți de durerile reumatoidale (bănuiesc și eu, căci altfel nu îmi explic intensitatea văităturilor), fie pațachine prost executante de playback. A, și să nu uit, un festival vizual Amural, care, abia anul acesta a reușit să își țină decibelii în frîu (în 2016, pe același program aprobat de Buharin, muzica tip buntzi-buntzi a urlat zilnic între orele 20 și 9,00, spre spaima și teroarea riveranilor). În rest, să ne trăiască Junii și tîrgul de Crăciun cu cîrnați, telemea și ciocolată de casă.

Gînduri pentru noul Buharin
Cam așa se prezintă situația. Jalnic. Cultura, la Brașov, nu există ca strategie, ca fenomen, ca obișnuință creată sau măcar sprijinită de municipalitate. Brașovul, fără pic de viziune în domeniu, nici măcar nu poate imita ce face un Sibiu mereu brilliant, un Cluj îndrăzneț. Nu, Brașovul face doar festivalul pipiului pe ziduri (acum, în premieră mutat în locul fostului stadion municipal). Noul Buharin nu știe altceva decît să monteze corturi (sau căbănuțe) în care să se vîndă, printre tone de kitschuri, și ceva artizanat autentic. Noul buharin nu a auzit de teatrul under ground, de cultura under ground, nu mișcă un deget pentru a scoate la lumină zecile de trupe de muzică ale tinerilor brașoveni, nu încurajează cu nimic manifestările culturii de tip nou, de cele mai multe ori surprinzătoare și adeseori fascinante.

Dragă tovarășe Buharin, novaya kul’turnaya revolyutsiya, nu înseamnă nici Zilele Brașovului, nici Brașovul, oraș de toată povestea. Nu înseamnă nici vin fiert, nici langoși. Și nu înseamnă nici FOTE ori bodegile din Bran-Moeciu. De fapt, noua cultură, tovarășe Buharin, înseamnă mult mai mult. Și în primul rînd înseamnă cunoaștere și înțelegere.

N.Red.: pentru a preîntîmpina întrebări de genul „dar cine e Buharin ăsta?”, vă spunem noi: propagandist de marcă al lui Vladimir Ilici Lenin și al lui Iosif Viosarionovici Stalin. Aruncat, apoi, la lada de gunoi, ca orice sculă prea mult folosită.

Cornelius POPA

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply