Brașovul încotro?

Înainte de 1990, Brașovul se bătea cu Iașiul, Clujul, Constanța și Timișoara pentru poziția de principalul centru industrial al țării, după capitala București. Populația municipiului depășea 330.000 de locuitori, iar economia (în principal industria, căci la acea oră serviciile erau ca și inexistente) angaja peste 100.000 de persoane în numai 10 fabrici mari (Tractorul, Steagu Roșu, Rulmentul, Hidromecanica, IUS, Uzina 2, Metrom, IMMR, Lubrifin și Lemexim).

Când ziceai localități de prim rang în România, Brașovul era în frunte

Astăzi? Populația a scăzut cu 76.000 de oameni (cea mai dramatică scădere în cifre reale la nivel național! Echivalentul a de două ori populația orașului Săcele, spre exemplu!), ajungând la recensământul din 2012 la 253.200 de locuitori. Mai mult, nici măcar ca județ, din punct de vedere al populației, nu intrăm în primele zece ale țării! Din cele zece fabrici menționate mai sus doar două mai horcăie, mult diminuate și relocate în afara orașului, Lubrifin și IUS. Restul – au dispărut, împreună cu altele de renume, precum Carpatex, Prefa, Tamiv, Romradiatoare, etc.
Mai mult, un document strategic de dezvoltare a țării, emis de guvernul Romaniei, nu menționează Brașovul printre municipiile de rangul întâi ale țării. Acestea sunt Clujul, Iașiul, Timișoara, Craiova, Constanța și – ca o concesie prezidențială? – Sibiul, alături,evident de București.

De ce s-a ajuns aici? Ceaușescu nu iubea Brașovul din cauza încarcerării lui aici, dar liderii postdecembristi ce motive aveau să nu iubească acest oraș?

Răspunsul stă în calitatea liderilor locali, zonali și naționali pe care i-a dat Brașovul în toți acești ani. Nu Bucureștiul nu ne-a iubit, ci noi nu am fost capabili să ne iubim suficient încât să mișcăm lucrurile!

Local, adică primari și membri ai consiliului local, nu au strălucit nici unii, cu excepția, parțial, a prezentului primar, care ajunsese vicepreședinte național al PD-L, deci în guvernarea Boc ar fi putut avea un cuvânt relativ greu de spus. Nu l-a avut, se vede clar că „de la centru” nu s-au făcut investiții la nivelul Brașovului. Cu excepția unui patinoar supraevaluat de cca 3 ori (zic unii și nu am văzut proba contrară), a unui domeniu schiabil frumos, dar modest ca anvergură a investiției, dacă e să îl comparăm cu ce s-a făcut la Voineasa în același mandat al PD-L, spre exemplu, și a centurii ocolitoare, proiectată cel puțin interesant, ca să nu zic aberant (unde credeți că veți mai întâlni o centură traversată de un pod de câteva milioane de euro, care să aibă sub pod un sens giratoriu – care face podul inutil?). În rest? Un pic de asfalt, un pic de sensuri giratorii, niște lalele, adică NIMIC.

Zonal, adică președinții consiliului județean și consilierii județeni, au fost, de asemenea zero. Deși, din nou, președintele de multe mandate a CJ, A. Căncescu, a fost și el vicepreședinte la nivel național al unui partid, PNL, de data asta. A adus vreo investiție în județ? Nimic, Nada, Nax. S-a scremut ani de zile cu promisiunea aeroportului și doar în ultimul an de mandat (mandat frânt înainte de termen pe motive de mare corupție) a turnat o pistă pe un teren din care deja dăduse niște părți (deși nu avea voie), astfel încât s-au mai pierdut doi ani pentru reintrarea în normalitate cu drepturile asupra terenului. În rest? NIMIC.

Național? Ce lideri naționali a dat Brașovul? Dacă ar fi să îmi spuneți un nume de parlamentar din zecile care ne-au reprezentat în 28 de ani în parlament, câte ați ști? Niță? Cel judecat pentru corupție? Ministrul care nu știa să calculeze suprafața unui hectar? Adam? Judecat pentru corupție, altfel nu știa nimeni de el. Mai e Ghișe, cu rațiune bună, dar incapabil să genereze o mișcare concentrică în jurul lui și … a, și cel mai bun ministru de finanțe, cum îl cheamă …. Ialomițianu, nu? Zero și el, a știut numai să taie cât i s-a spus. Acum avem o fată de 25 de ani, parcă, mare deputată. Ce știe un om la 25 de ani despre cum se construiește o lume? Poate avea cele mai bune intenții, dar cunoștințe reale zero. Deci și acești „lideri“ naționali ai Brașovului au făcut tot atât – NIMIC.

A cui este vina? Un răspuns dureros, dar adevărat, ar fi – A NOASTRĂ, A TUTUROR. Pentru că NOI i-am trimis în parlament, la consiliul județean, sau la primărie, noi, prin votul nostru. A lor este vina de a ne fi mințit mereu, dar fără votul nostru nu ar fi putut să ne încalece atâția ani.

Ce s-ar fi putut face? La nivel național, sau la nivelul județului mi-e greu să spun, nefiind în aria mea de experiență, dar autostrada ar fi putut să fie gata în 28 de ani. Sau măcar aeroportul, care nu ar fi costat decât echivalentul a circa 10 – 15 km de autostradă!

La nivel local? Ooooooo, enorm! În primul rând o dezvoltare rațională a orașului, nu haotic și fracturat. Cu cartiere de case și cartiere de blocuri (dacă vrem neapărat și blocuri), dar nu amestecate, așa cum avem acum. Apoi un mediu de afaceri mai prietenos, cu taxe mai reduse, cu funcționari cărora să li se explice că de mediul de afaceri depinde calitatea vieții lor, nu de șpaga pretinsă și primită. Singurele două parcuri industriale din municipiu (unde nu se plătesc taxe pe teren, sau pe clădiri, conform legii, o lege dată în ideea de a ajuta mediul de afaceri) sunt gestionate jenant de… Consiliul județean. Ce a oprit municipalitatea să dezvolte propriul parc industrial, de la zero, așa cum la Ghimbav o firmă privată a putut? Toate taxele locale ale firmelor din parcurile industriale (pe clădiri și pe teren nu se plătesc, dar pe autovehicule, spre exemplu, da!) ar fi ajutat dezvoltarea orașului. Iar muncitorii nu ar mai fi făcut naveta zilnic la Ghimbav, Cristian, sau Codlea. Municipalitatea a știut numai să ia bani pe orice – pe parcări, astfel că sunt zeci și sute de locuri de parcare inutilizabile deși „chiriașul” nu are mașina parcată acolo, pe ocuparea domeniului public la diversele evenimente, nici unul de anvergură nefiind organizat de primărie, doar lucruri mărunte, mici, meschine. De ce? Pentru că nimeni nu își poate depăși nivelul. Nu ai cum să ai o viziune mai largă decât orizontul educațional și cultural pe care îl ai. Deciziile orașului le iau cei a căror viziune, experiență și dorință de a face se vede în toate aspectele vieții orașului. Cu morții pe trecerile de pietoni, cu morții pe traversările de cale ferată (culmea ironiei – traversări de cale ferată în drum spre cimitirele amplasate dincolo de cale), cu locurile de muncă în localitățile limitrofe, fără un stadion municipal, cu o sală a sporturilor la care nu se văd tușele de prost ce a fost renovată, cu o piscină olimpică închisă accesului publicului pe criterii arbitrare, cu un trafic pietonal infernal, când pentru a trece o intersecție mergi si un kilometru pe jos, etc., etc., etc.

Dar nu e vina lor. E vina noastră. Noi i-am trimis acolo.

Omul sfințeste locul. Și tot el îl spurcă.

PS. Emblematic pentru orașul nostru este și faptul că, un cartier de blocuri care în țările din vest ar fi considerat un ghetou pentru azilanți, sau persoane în dificultate, o rană a orașului, este considerat una din marile realizări ale Brașovului. Trist.

Șerban ȘOVĂIALĂ, consilier local independent al Brașovului

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply