Scurt curs (rău intenționat) de istorie

La celebrele băute care se organizează cu ocazia coacerii de gogoșari sau punerii murăturilor, întotdeauna se nimerește să fie prezent câte un soldat care dă pe afară de spirit patriotic. Clătinându-se de la băutură, evocă minunate istorie a poporului român, vitejia și abnegația de care a dat dovadă de-a lungul timpului și tăria de caracter a conducătorilor pe care i-a avut.

Și apar cei ca mine, care au mai citit și cărți despre istoria românilor în alte limbi decât a noastră, nu că mă laud dar așa este. Și stau și ascultă, rabdă aberațiile vajnicilor militari și se trezesc la un moment dat răbufnind fără să-și dea seama: „Au făcut pe dracu, mai lasă-mă cu poveștile inventate de Ceaușescu!”.

Atât le trebuie patrioților, opoziție. Bineînțeles, nu au argumente să își susțină tezele, cad în derizoriu și își încheie pledoariile cu celebra întrebare: „Băi …., tu ai făcut armata ? Eu am făcut-o bă, am slujit patria !”. Apoi pleacă să vomite sau să urineze, moment în care dacă ești băiat deștept îți iei tălpășița și-i lași să se întoarcă victorioși și să ocupe „câmpul tactic”: „Vedeți bă, …., nu l-a ținut pe ăsta să se certe cu mine!”.

Ei, ca să lămurim niște lucruri și ca să îmi mai fac niște dușmani și în mediul online, hai să vă spun ce cred eu despre istoria românilor. Și încep de la daci și romani.

Romanii ne considerau barbari, eram organizați în triburi și nu eram civilizați. În schimb, trimiteam femeile să se prostitueze în interiorul imperiului roman, jefuiam orașele de pe graniță, omoram și violam. Aduceam acasă, pe lângă prada în natură (animale, mâncare, etc) și monedă, pe care o falsificam și cumpăram apoi chestii cu bani falși, tot de la romani. Așa am inventat inflația.

Și uite-așa am reușit să-i supărăm pe romani care ne-au cucerit numai ca să controleze aceste fenomene. Și nu, romanii nu au ocupat toată Dacia, ci doar niște zone de prin Ardeal și Muntenia, exact cât le trebuia ca să extermine triburile de hoți. În rest, „dacii liberi”, au continuat să se ocupe cu nenorociri.

Să trecem la Evul Mediu. Conducătorii principatelor române au fost de obicei numiți de străini, turci, tătari, polonezi, teutoni sau ruși, către care și plăteau tribut. Când nu mai aveau bani de tribut erau chemați la apel și omorâți. Sau se trimitea armată să-i termine, care armată de obicei câștiga, pentru că noi eram, ca și acum, niște desculți.

Ne mândrim cu lideri ca Basarab I, Mihai Viteazul, Mircea Cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș și așa mai departe și cu victorii deosebite asupra turcilor, ungurilor, tătarilor, rușilor etc.

Cea mai mare mândrie o avem când citim despre bătălia de la Posada, în care am câștigat aruncând cu pietre în cap inamicului. Arme nu aveam, așa că am folosit recuzita.

Mircea cel Bătrân, după ce a câștigat la Rovine s-a retras în munți, unele cronici spun că a fugit. Probabil a rămas cu adrenalină după ce i-a tras-o lui Baiazid și a decis să mai facă niște jogging pentru a-i mai trece edge-ul.

Dar pe noi ne ajută râul, ramul … Păi dacă arme nu aveam, haine nu aveam, cine Dumnezeu să ne ajute ?

Apoi Vlad Țepeș, care a stat la curtea sultanului de la 11 ani până aproape de majorat, ostatic desigur … Apoi a preluat puterea în Țara Românească susținut de un batalion turc, apoi a pierdut-o și apoi a preluat-o din nou dar nu a mai vrut să dea tribut iar turcii spun că l-au învins, noi spunem că i-am învins pe ei. Cert este că la un moment dat a fost decapitat și capul lui trimis sultanului.

Vlad a inventat treaba cu pârjolirea terenului și otrăvirea fântânilor, un fel de poluare incipientă, reprobabilă azi, dar perfect justificată în manualele de istorie și treaba cu trasul în țeapă care nouă ne place maxim, că nu degeaba ne văd străinii ca pe niște sălbatici.

Ștefan cel Mare a fost maxim de șmecher contra turcilor, susținut de o serie de căsătorii de conjunctură cu surori de prinți și regi slavi și a domnit 47 de ani. Dar sabia sa este la Istanbul, cum a ajuns acolo nu se știe, probabil au furat-o niște turci șoferi de tir pe „Uzun Arak”.

Se spune că Mihai Viteazul avea o relație cu soția unui înalt funcționar austriac, era recunoscut pentru libidoul său și s-a folosit de treaba asta ca să facă rost de bani pentru a face marea unire. Pentru că da și în acea vreme totul se făcea cu bani, sau aur, cu care cumpărai trădare și influență. A luat banii din Vest și când s-a văzut rege n-a mai vrut să-i returneze, drept pentru care respectivii l-au omorât. Dar na, așa spun oamenii răi, dar altfel de ce mama naibii să fie omorât un domnitor care tocmai făcuse unirea așa de aiurea ?

Și să nu uităm de Constantin Brâncoveanu, pe care turcii l-au făcut domnitor. Dar era creștin și a jucat la două capete în războiul ruso-turc. Turcii au câștigat (tehnic a fost un armistițiu, dar după ce turcii i-au făcut varză pe ruși) și apoi l-au executat împreună cu toată familia sa, dar precis a fost pentru că nu a vrut să se lepede de credința lui creștină.

Ne crapă bumbii la cămașă de mândrie când citim în cărțile de istorie editate de Ceaușescu despre marile sacrificii făcute de Armata română prin războaie. Să ne înțelegem, acei oameni nu mureau neapărat din dragoste pentru țară, cu toate că unii chiar și-o iubeau. Ei mureau pentru că erau prost înarmați și îmbrăcați, trimiși la înaintare de forțele aliate.

În războaiele mondiale am început cu pierzătorii și când am văzut că treaba se împute am trecut de partea câștigătorilor. Decizii pline de caracter, ce să spun …

În Al Doilea Război Mondial rușii au avut o mare problemă cu organizarea frontului estic, nu de alta dar au încredințat Armatei române zona sa sudică și-au trecut nemții prin ea ca prin brânză.

Acum, suntem țară membru NATO și de aceea ne permitem să ne zburlim la ruși. Ferească Dumnezeu să strănute Putin, că ne-a șters de pe hartă definitiv.

Luați ce am scris mai sus cu puțină sare, nu înseamnă că nu sunt patriot sau alte chestii. Dar istoria este complicată și are multe interpretări. Dacă doriți să vă convingeți de lucrurile de mai sus, mai citiți și alte chestii, nu doar manualele de istorie scrise de Sergiu Nicolaescu și Ceaușescu.

Cert este un lucru, suntem mândri. Dacă vom reuși vreodată să scăpăm de mândria asta tâmpă și ne vom vedea limitele poate că ne vom face bine ca popor. Până atunci, vom fi permanent folosiți ca tampon în drumul spre Vest al barbarilor, turcilor, tătarilor, rușilor și cine mai apare de la Est.

Sorin BÂSCĂ

Articole din aceeași categorie:

Comments

comments

Leave a Reply