Pe cine ”lucrează” suportul tehnic al SRI?

Acum două zile citeam o știre care a trecut neobservată pe fondului scandalului politic. Mai exact, în România Liberă a apărut un articol – Decizie Înalta Curte: Procuror DNA Brașov, cercetat pentru represiune nedreaptă – din care aflăm că un procuror din cadrul serviciului teritorial DNA Brașov este cercetat într-un nou dosar penal.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au confirmat decizia unui procuror șef din cadrul Parchetului General de a redeschide ancheta în care sunt vizați procurorul Iulian Marius Nica și ofițerul de poliție judiciară de la DNA Brașov, Ciprian Nicolae Feticu. Cei doi au fost reclamați la parchet de Ion Sorin Iacob, personaj trimis în judecată în dosarul în care sunt judecați și Viorel Hrebenciuc și Tudor Chiuariu.

Acuzațiile sunt extrem de grave: represiune nedreaptă sau cercetare abuzivă.

”În temeiul art. 335 alin. 4 Cod de procedură penală, confirmă redeschiderea şi reluarea urmăririi penale dispusă prin ordonanţa nr. 170/II/2/2017 din data de 21 decembrie 2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, privind pe făptuitorii Feticu Nicolae Ciprian şi Iulian Marius Nica, referitor la infracţiunile de represiune nedreaptă, complicitate la represiune nedreaptă, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual, abuz în serviciu, cercetare abuzivă, prevăzute de art. 283 Cod penal, art. 48 Cod penal rap. la art. 283 Cod penal, art. 268 alin. 2 Cod penal, art. 321 Cod penal, art. 297 Cod penal si art. 280 alin. 1 şi 2 Cod penal. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului”, se arată în decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 11 ianuarie.

Potrivit Codului penal infracțiunea de Represiune nedreaptă este definită ca ”fapta de a pune în mişcare acţiunea penală, de a lua o măsură preventivă neprivativă de libertate ori de a trimite în judecată o persoană, ştiind că este nevinovată, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Procurorul Iulian Nica este la al doilea dosar penal.

Tot pe 11 ianuarie, dar de data aceasta anul trecut, în 2017, judecătorii Înaltei Curți stabileau că procurorii Parchetului General trebuie să facă cercetări față de Iulian Nica, Feticu dar și față de alți doi ofițeri de poliție judiciară de la DNA Brașov, Mihai Bucurenciu și Ovidiu Iordache.

”Admite plângerile formulate de petenţii Zaharia Gabriela Rodica şi Sturdza Paltin Gheorghe împotriva ordonanţei din data de 02 iunie 2016 emisă în dosarul nr. 303/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire penală şi criminalistică şi a ordonanţei din data de 05 decembrie 2016 emisă în dosarul nr.121/II/2016 de către procurorul şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Desfiinţează ordonanţele atacate şi trimite cauza la procuror pentru completarea urmăririi penale sub aspectul infracţiunilor de: abuz în serviciu, fals intelectual ?i grup infracţional organizat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea plângerilor formulate de petenţi rămân în sarcina statului. Definitivă”, se arată în decizia judecătorilor de la Curtea Supremă din 11 ianuarie 2017.

Ce mi-a atras atenția a fost faptul că Paltin Sturdza a reclamat la Parchetul General faptul că stenogramele în baza cărora s-a cerut și obținut arestarea sa preventivă au fost falsificate. Mai exact, potrivit lui Sturdza, peste 1.000 de cuvinte din redările convorbirilor telefonice au fost transcrise într-un mod trunchiat. Spre exemplu în loc de cuvântul ”faza” în stenogramele depuse la dosar apărea cuvântul ”șpaga”.

Aparent este doar o luptă între Gheorghe Paltin Sturdza și Ion Sorin Iacob care au fost trimiși în judecată de către DNA Brașov în același dosar cu Viorel Hrebenciuc, pe de o parte, și DNA, pe de altă parte.

Însă, nu trebuie trecut peste faptul că în ultimul an tot mai multe instanțe ”dau de pământ cu dosarele trimise de DNA. Că unele denotă fușerai iar altele transpiră a făcătură, este altă discuție iar soluțiile le pot da doar instanțele. 

Ce înseamnă ”cu suportul tehnic al SRI”?

Până la momentul în care Înalta Curte a stabilit că SRI nu are competențe legale să intercepteze(cu exceptia cazurilor de siguranță națională pentru care se emite un mandat special), în toate comunicatele DNA apărea la final sintagma ”cu sprijinul tehnic al SRI”. Iar în unele cazuri s-a aplicat procedura CTOT – instituirea şi realizarea unui control tehnic operativ total (CTOT) asupra persoanei vizate: interceptarea tuturor convorbirilor telefonice şi ambientale, a poştei normale şi electronice, filaj permanent, monitorizarea persoanelor, chiar și efectuarea de ”pătrunderi neautorizate” pentru instalarea tehnicii speciale)

Să revenim la cazul Nica.

Surse bine avizate ne-au declarat că procurorul în spetă este o persoană bine pregătită profesional, cu o bună moralitate, un profesionist care nu ar apela la modificarea unor acte/stenograme din dosar. Exact opusul procurorului portocală de la Ploiești!

Așa că avem trei variante de interpretare, în cazul în care reclamanții demonstrează că au dreptate și că s-a intervenit asupra transcrierilor din stenograme. Ca procedură, SRI intercepta, efectua eventual transcrierea, că doar are un aparat tehnic suficient de mare comparativ cu al DNA. Apoi preda către DNA un CD cu înregistrările și eventual transcrierea.

În mod normal, ofițerii de poliție judiciară de la DNA trebuiau să asculte toate convorbirile, să le transcrie ”ad literam” și să folosească în dosar pasajele care probau fapta. Ținând cont de faptul că au un aparat uman diminuat, putem crede că au primit ”de-a gata” transcrierea, au făcut un proces verbal de transcriere, au atașat materialul primit pe care apoi l-au înmânat procurorului care l-a vizat. Conform cu… 

De aici încep ”speculațiile”.

  1. Serviciul tehnic al SRI a efectuat transcrierile și le-a predat ofițerului DNA. Dacă modificările ilegale s-au făcut în ”curtea” SRI, trebuie văzut cine de acolo și de ce a făcut asta. Lucru pe care doar departamentul de contrainformații interne al SRI îl poate face. Dacă…
  2. Dacă modificările nu au fost făcute de serviciul tehnic al SRI, atunci a fost efectuat de un ofițer de poliție judiciară din cadrul DNA. În nici un caz de către procurorul de caz, care numai de ascultat la căști nu are timp. Și apare întrebarea ce interes a avut acel polițist!
  3. Modificarea s-a făcut la buchet și mica înțelegere între SRI și polițistul de la DNA, ca să-l ”ajute” pe procurorul de caz. Care a primit materialul și a pus pe el rezoluția apoi l-a băgat la dosar. Că doar nu putea să nu acorde încredere celor din subordinea sa. Iar dacă dorea să asculte cu urechile lui pasajele care îi incriminau pe cercetați/suspecți, nici o problemă. Doar tot la SRI se făceau, că nu aveau la DNA softurile specializate. Că dacă le aveau puteau să fie și DiJei! Și primeau de la ”montaj” fix ce citeau pe hârtie!

Rămâne să vedem dacă se va face lumină în aceste două cazuri. Și dacă nu mai sunt și alte spețe asemănătoare. Oricum, procurorul rămâne cel ”prelucrat”… Până atunci rămânem și noi cu suspiciunea că nici la Brașov nu este totul cum ar trebui. Este ca la o casă de modă de cartier: te duci să-ți tivească pantalonul și ei îți festonează șlițul! Cum să te mai faci un pipi? Pam pam!

Alexandru PETRESCU

 

 

Comments

comments

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.