Ce a adus începutul de an în plan politic?

Iată ca deja se încheie a patra lună a acestui an și înainte de a intra în perioada de vară, când în mod tradiţional nu prea se întamplă nimic notabil, putem să ne facem deja o idee despre ce va însemna finalul anului și mai ales așezarea lucrurilor din perspectiva politică pentru un an 2019 cu două runde electorale.

Ce s-a întâmplat pe zona de stânga?

Pe zona de stânga am asistat din nou la o schimbare de Guvern, ca și data trecută nu în urma unei moțiuni de cenzură a opoziției. Și de această dată a fost o schimbare dorită și gestionată de către PSD, partidul de guvernământ. În urma acestei schimbări, avem un nou premier, de data aceasta o femeie, în persoana doamnei Violeta Dăncilă, fost europarlamentar și un nou Guvern. De menționat că în urma acestei mișcări, Brașovul rămâne fără niciun ministru, Marius Dunca, președintele interimar al PSD Brașov fiind îndepărtat din noua formulă de guvernare.
A doua mișcare pe zona de stânga are tot PSD-ul în prim-plan, care a organizat un Congres, în urma căruia s-a ales o nouă echipă de vicepreședinți la nivel național, existând la nivelul fiecărei euro regiuni câte doi, un bărbat și o femeie. De la Brașov, în urma acestui Congres apare în prim-planul PSD la nivel național, Roxana Mînzatu, fost consilier județean, subprefect, secretar de stat, o persoană bine pregătită profesional pe zona fondurilor europene.

Ce e nou pe dreapta?

În ceea ce privește Opoziția, aceasta este extrem de lipsită de vizibilitate, făra idei și mai ales fără lideri carismatici la nivelul PNL și USR. Pe acest fond nu surprinde pe nimeni apariția unei noi formațiuni pe această zonă, avându-l ca lider pe fostul premier Dacian Cioloș. Anunțată de mult această mișcare, pornind de la o platformă, România 100, iată că s-a concretizat ca și formațiune politică denumită Mișcarea România Împreună sau MRI, avand ca semn RO+.
Aș dori sa ma opresc mai mult asupra acestui aspect în analiza mea deoarece sunt câteva aspecte de scos în evidență. De-alungul timpului atât PNL cât și USR l-au invitat pe Dacian Cioloș să se alăture formațiunilor lor politice, acesta rând pe rând refuzându-i. A preferat să creeze de la zero o nouă formațiune, care din punct de vedere doctrinar nu este de dreapta. S-a comentat asupra eticii lui Dacian Cioloș care nu a dat curs invitației niciuneia dintre formațiunile care l-au susținut și care până la urmă l-au lansat ca om politic. E clar că sunt mulți LEONTEaceia care sunt de părere că abordarea lui Cioloș este un pic elitistă și nerecunoscătoare. Însă este politică și nu pension de fete. Pornind de la Platforma România 100, platforma politică a Mișcării România Împreună, nu este nimic altceva decât o înșiruire de aspecte corecte, care sunt în aceeași măsură și de stânga, de centru sau de dreapta. Din punct de vedere al personalităților din această formațiune se disting câteva fete, alături de aceea a lui Dacian Cioloș. Unul ar fi Vlad Voiculescu, fost ministru al sănătății în Guvernul Cioloș sau Costin Borc, fost ministru al economiei, în același Guvern. Acesta din urmă a degajat repede însă, nefiind în largul lui într-o platformă politică cu nuanțe pronunțate de centru-stânga.

De unde va lua voturi partidul lui Dacian Cioloş? „Ce spun ei este că vor aduce la vot oameni care de obicei nu se capacitează să vină la vot, categorii profesionale, urbane, tânăra generaţie, corporatişti etc.. Eu sunt sceptic. Realitatea este că el va ciupi nişte voturi de la electoratul fidel până acum altor partide şi nu cred în scenariul că aceia care nu merg la vot, o parte din ei, bineînţeles, vor merge pentru Cioloş neapărat. Trebuie să ne întrebăm cine va pierde nişte voturi în favoarea lui Cioloş. Cred că liberalii vor mai pierde nişte voturi”. Au ciupit nişte voturi de la electoratul liberal, care dezamăgit, aşa cum ştim, să dau un exemplu, între alegerile locale şi generale au pierdut 1,2 milioane de voturi, vorbesc de PNL. De aici a luat USR-ul voturi, deci de aici va ciupi ceva şi Cioloş. (Stelian Tănase, politolog)

Cui servește Mișcarea România Împreună?

În primul rând această formațiune vine pe o zonă lăsată liberă pe zona de dreapta, deși așa cum am arătat mai devreme nu este o formațiune clasică de dreapta. Apoi, întotdeauna o să fie un segment destul de mare de nemulțumiți de politica tuturor partidelor existente, ei sunt așa numiții votanți anti-sistem. Cum este păcat ca aceștia să se piardă și să nu meargă la vot, tot ciclic apar partide care fie că se numesc PRM sau PPDD sau USR, nu fac altceva decât să coaguleze aceste nemulțumiri și să le dea o formă politică, care tot ciclic însă, sunt sortite pieirii, în lipsa unor structuri organizatorice până la nivelul fiecărei comune sau a unor resurse materiale consistente. Sigur, aceste formațiuni se adresează electoratului care este mult mai prezent pe zona de online și implicit mult mai ușor de targetat. Dar este un mare dar, este cale lungă de tot între activismul pe online și iesitul în stradă sau mersul la vot. Dacă un procent din ce în ce mai mare va ajunge să meargă la vot de pe această zonă, lucrurile se vor schimba.

Cine pierde prin aparitia Mișcării România Împreună?

De pierdut o sa piardă imediat celelalte două partide de pe zona de dreapta: PNL și USR. Urmărind reacțiile liderilor locali sau a activiștilor din mediul online ai acestora am observat un oarecare deranj și chiar o radicalizare în raport cu noua formațiune. Dacă în ceea ce privește PNL o să asistăm la o scădere, însă nu foarte mare, în ceea ce priveste USR-ul, în lipsa acestor structuri organizatorice de care vorbeam mai devreme o să constatăm o scădere care s-ar putea să-i ducă sub pragul electoral.
Ca și număr de alegători de pe zona de dreapta o să constatăm o creștere în total a acestora prin adunarea zestrei fiecăreia dintre cele trei formațiuni. Chiar dacă aparent este o fragmentare a zonei de dreapta, de fapt asistăm la o abordare strategică pe segmente de piață, menită să maximizeze voturile din acest areal al dreptei. Și cum alegerile de anul viitor nu vor fi despre partide ci despre alegerea Președintelui României, o să putem constata că dacă toate aceste formațiuni vor nominaliza aceeași persoană ca și candidat pe care-l vor susține pentru funcția supremă în stat, vom asista din nou la o victorie a candidatului dreptei fie că acesta va fi Klaus Werner Iohannis sau un alt candidat. Testul o să fie la alegerile europarlamentare din primăvara lui 2019. Atunci se vor face și calibrările și se va recurge eventual, după aceea la planurile de contingență sau de ce nu, la strategiile adevărate. Până atunci însă să fim noi sănatoși și să avem motive de bucurie!

Cătălin LEONTE

Comments

comments

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.