Iohannis, Dragnea, Kovesi, notați. Borza, analiza zilei după o săptămână de foc

Am notat, și în această săptămână, personalitățile politice din plan intern și extern pentru prestaţia lor pozitivă sau negativă.

Klaus Iohannis nota 6 – Scandalul privind bugetul de stat pe 2019 a intrat în prelungiri după ce Iohannis l-a atacat la Curtea Constituțională. Continuă războiul între palate. De câștigat, nu va câștiga nimeni, însă va pierde, din nou, România. În 30 de ani de republică semi-prezidențială, o veritabilă struţo-cămilă specifică țărilor africane, statul a funcționat cu frâna trasă, într-un perpetuu război fratricid român contra român. Câtă vreme puterea executivă este împărțită constituțional între premier și președinte, atât locatarul de la Cotroceni, cât și cel de pe Victoriei, va dori fiecare mai multă putere pentru el. Din această bicefalitate a puterii executive, au rezultat numeroase conflicte, dispute, polemici și disfuncționalități. Trebuie să tranșăm o dată pentru totdeauna tipul de republică: prezidențială sau parlamentară. Republica noastră originală și-a dovedit deja limitele.

Liviu Dragnea nota 6 – Pentru inconsecvență și lipsă de claritate în deciziile politice și guvernamentale. Toată această discuție din spațiul public în jurul unor inițiative legislative, fie că vorbim de OUG 114/2018 sau de OUG 7/2019, generează instabilitate și neîncredere în actul de guvernare. În plan extern, Dragnea a încercat să facă pace cu Timmermans, dar nu i-a ieșit. A participat la Congresul socialiștilor europeni de la Madrid, unde a avut o discuție cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene. Spera ca, în schimbul voturilor europarlamentarilor PSD, Frans Timmermans să devină mai binevoitor. Ori, olandezul nu s-a lăsat înduplecat, precizând că are îndoieli în ceea ce îl privește pe Dragnea, precum și în declarațiile acestuia.

Laura Codruța Kovesi nota 10 – Convine nu convine, e omul săptămânii. Kovesi a devenit favorită pentru ocuparea poziției de procuror-șef al Parchetului European, după ce a obținut 26 de voturi din partea comisiei LIBE din PE. A arătat foarte multă determinare. Spuneam încă din 14 februarie că zarurile au fost aruncate, iar Laura Codruța Kovesi va deține funcția de procuror-șef european, în ciuda deficitului de imagine de la București, câtă vreme se bucură de susținerea marilor cancelarii europene. E regretabil că România a fost pusă în situația să își boicoteze propriul candidat.

Angela Merkel nota 6 – Și Germania a avut propriul candidat în cursa pentru funcția de procuror-șef european. A fost o listă scurtă de trei candidați: un german, un francez și un român. Angela Merkel, doamna de fier a Europei, și-a sacrificat propriul candidat pentru a susține candidatura Laurei Codruța Kovesi. Fapt fără precedent în diplomația germană. Asta arată miza uriașă a noii autorități care va deveni operațională de anul viitor. Germania preferă să scoată castanele din foc și să-și corijeze adversarii europeni cu mâna unui român. Cum multinaționalele, în special germane și franceze, au avut imunitate în fața DNA, la fel de intangibile vor fi și în fața Parchetului European pe care urmează să-l conducă Laura Codruța Kovesi.

Donald Trump nota 7 – Summitul dintre preşedintele american Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong-un s-a încheiat mai devreme, fără ca cei doi lideri să semneze un acord într-o ceremonie comună. Cu toate acestea, vineri, preşedintele sud-coreean Moon Jae-in a transmis că va lucra cu SUA şi Coreea de Nord pentru a se asigura că cele două ajung la un acord privind denuclearizarea. Pe plan intern e de menționat audierea lui Michael Cohen, care, timp de 11 ani, a fost avocatul personal al lui Trump. În timpul audierii din Congresul American, a spus că Trump ştia dinainte de atacurile cibernetice care vizau servere ale Partidului Democrat, în timpul campaniei prezidenţiale din 2016, dar și că Trump ar fi plănuit construirea unui Trump Tower în Moscova chiar în timpul campaniei pentru Casa Albă. Președintele SUA l-a acuzat pe fostul său avocat că a minţit în audiere. Să nu uităm că Michael Cohen a fost deja condamnat la trei ani cu executare pentru sperjur, adică pentru declaraţii false date în fața aceluiași Congres. Condamnarea ridică un mare semn de întrebare în ceea ce privește credibilitatea lui Cohen. Mulți spun că, de fapt, democrații aveau nevoie de această audiere pentru a demara procedura de impeachment prin care să fie suspendat președintele Trump. Însă, pentru a fi destituit, au nevoie de o majoritate de două-treimi în Senat. Misiune aproape imposibilă, câtă vreme Camera Superioră a Congresului American este controlată de republicani.

Theresa May nota 8 – Camera Comunelor a respins, miercuri seară, planul Partidului Laburist, de opoziție, privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Proiectul de lege prevedea negocierea unui acord permanent pentru menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală comunitară după Brexit, colaborarea strânsă cu piaţa unică UE şi garanţii privind drepturi. Cel mai probabil scenariu e amânarea Brexitului cu două, trei luni de zile. Ca urmare a perspectivei amânării ieşirii din UE, George Eustice a demisionat, joi, din funcţia de secretar de stat în Ministerul britanic al Agriculturii. Este al 14-lea membru al Guvernului May care recurge la un astfel de gest. În timp ce Brexit face victime pe malul Tamisei, pe 2 martie, a venit un semnal important din partea negociatorului-şef al UE, Michel Barnier: ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va trebui amânată chiar dacă Acordul Brexit va fi aprobat de Camera Comunelor, deoarece nu mai este timp suficient pentru ratificarea documentului de către ţările şi instituţiile europene. Decizia amânării poate fi luată de Consiliul European. Din ce în ce mai vocal și mai convingător, se pune problema unui nou referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la UE. Tabăra celor care vor să rămână în UE a depășit, ca procente, tabăra celor care au votat în urmă cu doi ani să părăsească UE.

Emmanuel Macron nota 8 – Președintele francez lucrează la refacerea propriei imagini, serios afectate, în ultimele șase luni, pe fondul protestului „vestelor galbene”. Zilele trecute, a recurs la un desant incognito și undercover pe străzile Parisului. Au stârnit controverse imaginile cu Macron în blugi şi geacă din piele vorbind cu oamenii străzii, în spate fiind o armată de jurnaliști. Asta arată, de fapt, regia din spatele acestui scenariu. A îngenunchiat teatral, în miez de noapte, în fața unui om al străzii căruia i-a oferit ceai cald. Toată presa franceză a reacționat pentru a-l umaniza pe președinte căzut în disgrația populară. Anul trecut, Matteo Salvini, viceprim-ministru Italian, spunea depre Macron că „este un produs de laborator”. Asta înseamnă un exponent al serviciilor secrete și al presei franceze. Ceea ce nu poate fi departe de adevăr. În urmă cu trei ani, Macron era un cvasi-anonim. Cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale, a beneficiat de o campanie de promovare fără precedent. Într-un singur an, a avut parte de 58 de coperţi în marile cotidiane și reviste franceze. Niciun alt candidat la funcția prezidențială, în ultima sută de ani, nu a beneficiat de o atare promovare.

Remus Borza – Deputat de Brașov

Comments

comments

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.