Administrația Parcului Național Retezat a făcut un anunț trist, spunând că Parcul Național Retezat a fost retras din rețeaua rezervațiilor biosferei din patrimoniul mondial UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură). În acest sens, țara noastră a rămas cu numai două arii protejate recunoscute de forul mondial, fiind vorba despre Delta Dunării și Pietrosu Mare.
Parcul Național Retezat nu mai face parte din patrimoniu mondial UNESCO
Vestea a fost dată pe pagina de Facebook a Administrației Parcului Național Retezat, fiind enumerate explicațiile cu privire la retragerea ariei protejate din UNESCO.
„Parcului Național Retezat i-a fost suspendat statutul de rezervație a biosferei tocmai datorită sălbăticiei sitului, explicația fiind foarte clar menționată și pe website-ul UNESCO:
”Unele țări și-au retras din Rețeaua Mondială de Rezervații ale Biosferei acele situri care au fost desemnate în anii 1970 și 1980, deoarece nu a fost posibil ca aceste situri să respecte noile cerințe ale Strategiei de la Sevilla pentru Rezervațiile Biosferei care, de exemplu, prevede existența de comunități rezidente în zona de tranziție a Rezervației Biosferei”.
Iar Parcul Național Retezat nu are pe teritoriul său nicio așezare umană permanentă”, a spus administrația PNR.
În pofida acestui lucru, se pare că există câteva așezări umane pe teritoriul Parcului Național Retezat, cum ar fi Stațiunea Râuşor, care se află în Zona de Dezvoltare Durabilă a parcului naţional, cu o suprafață de 68 de hectare unde există o serie de investiţii în infrastructură specifică pentru turism, respectiv cabane şi pensiuni, pârtii de schi şi alte amenajări. Înafară de Râuşor, și cabanele Pietrele şi Gura Zlata fac parte din aceeaşi categorie.
În plus, reprezentanții Parcului Național Retezat au mărturisit că nu vor sta cu mâinile în sân, astfel că au pus la cale o acțiune care promite să repună zona pe harta siturilor UNESCO ca să se respecte noile cerințe ale Strategiei de la Sevilla pentru Rezervațiile Biosferei, cum ar fi pe cea care prevede existența de comunități rezidente în zona de tranzitie a Rezervației Biosferei.
Pe site-ul UNESCO pot fi găsite mai multe informații cu privire la retragerea Parcului Național Retezat din rețeaua rezervațiilor biosferei, organizația oferă detalii despre ieșirea parcului național din rândul rezervațiilor UNESCO. Se pare că din 2021, Consiliul consultativ al Programului Omul și Biosfera (MAB) din cadrul UNESCO a observat că nu s-a creat nicio entitate care să poată administra rezervatia biosferei.
„Comitetul Consultativ a reținut că zonarea internă a Parcului Național Retezat a fost stabilită în 2003 și că zona de conservare durabilă și zona de dezvoltare durabilă a parcului național au fost fuzionate pentru a crea zona de tranziție a rezervației biosferei. Comitetul consultativ a luat notă de faptul că prima recomandare de a explora posibilitatea extinderii sitului dincolo de granițele parcului național, prin extinderea zonei exterioare de tranziție, a fost documentată fără succes.
O versiune revizuită a planului de management al Parcului Național Retezat este așteptată în curând. Comitetul a remarcat, de asemenea, că un organism specific pentru administrarea rezervației biosferei nu a fost creat și nici un buget asociat nu a fost alocat”, găsim notat în raportul Consiliului internațional de coordonare al Programului Omul și Biosfera (MAB) din cadrul UNESCO.
Mai mult, se pare că s-au solicitat, prin Comitetul consultativ, mai multe informații cu privire la participarea comunităților locale la gestionarea rezervației biosferei și detalii cu privire la dificultăţile întâmpinate în extinderea rezervaţiei dincolo de limitele parcului național.
Sursa: Impact