Această scădere a fost accentuată de sancțiunile internaționale și de cheltuielile militare crescute, în special în contextul conflictului din Ucraina. Inflația galopantă și creșterea ratelor dobânzilor au dus la o scădere a puterii de cumpărare a populației, determinând o creștere a sărăciei în rândul cetățenilor ruși.
Economistul Sergei Guriev subliniază că, deși indicatorii oficiali pot sugera o reziliență economică, realitatea este că o mare parte a PIB-ului Rusiei este generată prin activități militare care nu aduc beneficii populației. Cheltuielile de apărare au ajuns la aproape 7% din PIB, punând presiune pe economia civilă și contribuind la inflație și rate ridicate ale dobânzilor. De asemenea, sancțiunile occidentale limitează importurile de tehnologie avansată și reduc veniturile din exporturile de petrol și gaze, afectând și mai mult economia rusă. 
În plus, inflația a dus la creșteri semnificative ale prețurilor produselor de bază. De exemplu, prețul cartofilor a crescut cu 73%, iar cel al untului cu 30%, forțând cetățenii să aloce până la două treimi din veniturile lor pentru alimente. Această situație a determinat renunțarea la produse care anterior erau accesibile, precum caviarul roșu. 
Analistul Owen Matthews sugerează că finanțele lui Putin ar putea fi cheia pentru încheierea conflictului, argumentând că presiunile economice interne ar putea forța o schimbare în politica externă a Kremlinului. Pe măsură ce economia rusă se confruntă cu provocări tot mai mari, inclusiv inflație ridicată, deprecierea monedei și scăderea nivelului de trai, capacitatea de a susține eforturile militare pe termen lung devine tot mai incertă.
În concluzie, deteriorarea economiei rusești, marcată de deprecierea rublei și inflația agresivă, are un impact direct asupra populației, care devine tot mai săracă. Aceste dificultăți financiare ar putea juca un rol crucial în determinarea viitoarelor decizii politice și în căutarea unei soluții pașnice la conflictul în curs.