Asociația Pro Democrația și finanțările externe: cine sprijină societatea civilă din România?
Asociația Pro Democrația – Club Brașov a fost susținută de-a lungul anilor de o serie de fundații și instituții internaționale, care au finanțat proiecte menite să încurajeze implicarea civică și transparența democratică. Aceste fonduri au venit preponderent din SUA, Uniunea Europeană și alte organizații occidentale, ceea ce ridică întrebări cu privire la interesele externe în influențarea societății civile din România. Asociația Pro Democrația (APD) a fost înființată la data de 6 septembrie 1990.
Cine sunt finanțatorii?
Lista celor care au sprijinit financiar Asociația Pro Democrația include:
• National Endowment for Democracy (NED) – SUA
• National Democratic Institute (NDI) – SUA
• Ambasada SUA în România
• The German Marshall Fund of the United States
• Balkan Trust for Democracy (parte a German Marshall Fund – SUA/UE)
• Charles Stewart Mott Foundation – SUA
• Ambasada Olandei – Programul MATRA KAP
• Uniunea Europeană – Programul Phare pentru Democrație
• Fundația pentru o Societate Deschisă (Open Society Foundation – George Soros)
• Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
Aceste entități sunt cunoscute pentru finanțarea ONG-urilor și a mișcărilor civice în diverse țări, având ca obiectiv declarat consolidarea democrației, transparenței și implicării cetățenilor în viața publică. Cu toate acestea, astfel de finanțări pot ridica semne de întrebare legate de posibile influențe externe asupra politicii interne.
Interese externe sau susținere democratică?
Deși aceste fonduri sunt prezentate ca un sprijin pentru dezvoltarea societății civile, ele vin aproape exclusiv din SUA și UE, actori cu interese economice și politice majore în România.
1. Controlul asupra agendei publice – ONG-urile finanțate din exterior pot promova anumite teme și politici care corespund intereselor sponsorilor, nu neapărat nevoilor interne ale României.
2. Influențarea alegerilor și a deciziilor politice – Fundațiile occidentale susțin proiecte de monitorizare electorală și transparență guvernamentală, însă uneori acestea pot fi utilizate ca instrumente pentru slăbirea anumitor forțe politice și întărirea altora.
3. Subminarea suveranității? – Dependenta societății civile românești de fonduri externe poate duce la o situație în care decizii importante sunt influențate de organizații din afara țării, nu de voința cetățenilor.
Exemplul altor țări
În Rusia, Ungaria și alte state, finanțările externe pentru ONG-uri au fost limitate sau interzise, autoritățile argumentând că acestea sunt folosite pentru intervenții politice mascate. În România, astfel de măsuri nu au fost implementate, iar ONG-urile continuă să primească sprijin extern pentru diverse proiecte.
Concluzie: cine decide direcția societății civile?
Asociația Pro Democrația și alte organizații similare au beneficiat de sprijin extern substanțial, ceea ce ridică întrebarea: este societatea civilă un instrument al democrației românești sau un vehicul prin care interesele occidentale influențează politica internă?
În lipsa unei finanțări interne puternice, ONG-urile din România rămân dependente de fonduri externe, iar acest lucru le poate transforma în actori ai unui joc geopolitic mai mare, în care România este mai degrabă un pion decât un jucător independent.