Snowboarder-ul canadian Max Parrot, 27 de ani, și-a împlinit visul de a deveni campion olimpic, însă cea mai mare victorie a lui rămâne faptul că a învins cancerul în 2019.
Max Parrot a cucerit, ieri, primul său aur olimpic în proba de slopestyle. A fost unul dintre cele nouă titluri care au fost decernate în a cincea zi de întreceri din China, obținut în sportul curajoșilor și al celor care își împing corpul dincolo de limite.
Pentru Max această medalie înseamnă însă ceva mai mult decât pentru ceilalți. „Acum fix trei ani eram pe un pat de spital, nu mai aveam mușchi, energie și niciun fel de condiție fizică.
Eram atât de sfârșit încât mă gândeam să renunț la tratament. E complet nebunesc să stau aici cu medalia de aur la gât”, a spus el.
Era unul dintre cei mai buni rideri, cu un argint olimpic cucerit în 2018, dar percepția sa despre viață avea să se schimbe. La finalul acelui an, a fost diagnosticat cu limfom Hogdkin, un cancer al sângelui. Avea doar 25 de ani.
„A fost un șoc, nu cred că vreo persoană din lumea asta poate trata lejer o astfel de veste”, a spus el pentru copingmag.com. Au urmat șase luni cu 12 ședințe de chimioterapie. „Faptul că nu mi-am oprit viața în acele clipe și nu am stat în pat m-a ajutat”, a spus el.
A trecut prin momente dificile pe care le-a prezentat și pe rețelele sociale pentru a-i ajuta pe cei care erau în aceeași situație cu el. „Psihologul meu sportiv m-a ridicat mult în momentele cele mai grele, găsind metode să fiu puternic din punct de vedere mintal. Familia mea a jucat un rol important pentru a trece peste acest hop, la fel și prietenii, doctorii, asistentele, nutriționistul, antrenorul de fitness „, a mai spus Max.
Activ de la trei ani, când a început să schieze, iar la nouă a ales snowboarding-ul, acele șase luni au fost cumplite.
„Motivația mea principală în timpul tratamentului a fost să mă întorc din nou pe pârtie. Cât eram în spital m-am simțit ca un leu în cușcă. Îmi doream enorm să fiu pe snowboard. După ce am încheiat lupta cu cancerul a fost ca și cum s-a deschis ușa cuștii. Imediat m-am pus pe snowboard, am trăit o bucurie imensă”, a explicat el.
În iunie 2019 a anunțat că boala sa e istorie și apoi încet-încet și-a recăpătat forma fizică, revenind în prim-planul sportului pe care l-a îndrăgit atât de mult.
La 27 de ani, Max și-a propus ca după Jocurile Olimpice de la Beijing să reducă numărul concursurilor la care participă, dar deocamdată trăiește în prezent și se bucură de aur.
Anul acesta, Max Parrot a lansat un documentar în care prezintă toată lupta din perioada în care a avut cancer. „MAX-Viața ca o medalie de aur”.