Update: Președintele Klaus Iohannis și Secretarul General al NATO au susținut o declarație comună de presă, înaintea Reuniunii Miniștrilor de Externe ai NATO, care începe mâine.
Principalele declarații ale lui Klaus Iohannis:
- Am evaluat situația de securitate a spațiului euro-atlantic generată de situația din Ucraina. Mâine va începe la București reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, prima găzduită de București de la summitul din 2008.
Am subliniat în discuțiile cu domnul Secretar General necesitatea implementării deciziilor adoptate în urma summitului de la Madrid din acest an și a celui care va avea loc anul viitor în Lituania. Reamintesc faptul că importanța strategică a Mării Negre a fost introdusă în premieră la inițiativa României în noul concept strategic al NATO. - România a făcut pași concreți pentru respectarea angajamentului față de Alianță, precum mărirea bugetului Alocat apărării la 2,5% din PIB, începând din 2023. Împreună cu domnul Jens Stoltenberg am evaluat progresele din ultimele 10 luni, mai ales întărirea flancului estic. În prezent găzduim aproape cinci mii de soldați aliați. Vom continua să ne coordonăm cu Franța, alături de Belgia, Olanda și Luxemburg. Am arătat că ne îndeplinim obligațiile ca națiune gazdă.
- În afara Războiului din Ucraina, o temă complementară a întâlnirii este creșterea rezilienței strategice în regiunea Mării Negre. Vom discuta și alte teme, precum implementarea conceptului strategic – de care depinde stabilitatea ordinii internaționale bazate pe reguli și principii. Acțiunile Rusiei reprezintă noi provocări, avem nevoie de un NATO solidar.
Principalele declarații ale Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg:
- În cadrul întâlnirii care începe mâine vom discuta despre războiul ilegal al Rusiei în Ucraina. În contextul acestei agresiuni, NATO își întărește prezența pe flancul estic. Vom face tot ce e necesar să ne apărăm aliații.
- România a ajutat mult Ucraina să-și exporte grânele, găzduiește refugiați și oferă armament. Mulțumesc din nou și sper să continuăm cooperarea.
Întrebare: Zelenski a avertizat populația să fie pregătită pentru noi bombardamente asupra orașelor. Ce info are NATO? Având în vedere sit din Ucraina, are Ro nevoie de trupe suplimentare sau asistență?
Jens Stoltenberg: Ce am văzut în ultimele săptămâni, atacurile feroce ale rușilor, distrugerea infrastructurii critice a Ucrainei în prag de iarnă, demonstrează că Putin folosește iarna ca armă, ceea ce e oribil. Vom oferi sisteme suplimentare de apărare anti-aeriană și alte sisteme suplimentare de apărare, muniție și alte lucruri pentru ca ucrainenii să se poată apăra.
Klaus Iohannis: Este nevoie de mai multă forță de apărare, de descurajare pe flancul estic. Chiar am discutat cu domnul Secretar General despre aceste lucruri. Este nevoie de un număr sporit de militari aliați, dar asta nu este suficient. Avem nevoie de echipamente prepoziționale, lucruri care să se concretizeze, deși s-a mai discutat despre aceste lucruri și la Madrid. Doresc să trecem la fapte. Este nevoie de planuri foarte concrete ca în cazul unui atac să știm cine și cum o să acționeze, nu putem să lăsăm aceste lucruri pentru ultimul moment. Cred că la summitul de la Vilnius de anul viitor este posibil să avem decizii mai concrete și mai serioase.
Întrebare: Având în vedere intensitatea atacurilor recente din Ucraina, aveți informații despre escaladarea conflictului și în ce măsură faptul că s-a întârziat o decizie în cazul Finlandei și Suediei afectează Alianța?
Jens Stoltenberg: Aliații au luat o decizie istorică în iunie prin invitarea Finlandei și Suediei să adere la Alianță. Sunt încrezător că toți membrii vor ratificat și cele două vor intra în Alianță. Acest lucru va întări NATO. Dacă ne uităm la hartă, vedem că vom întări astfel flancul. Este un beneficiu pentru toate părțile să-i avem în alianță cu drepturi depline.
Klaus Iohannis: Moldova este o preocupare specială pentru noi, pentru mine. Nu doar din acest an, ci de când este România un stat democratic și Moldova s-a angajat foarte ferm pe calea proeuropeană. Moldova are o președintă și o majoritate parlamentară proeuropeană și proreforme. Noi îi ajutăm efectiv cu expertiză, cu lucruri concrete energie, carburant, lemn, gaz, însă suntem foarte conștienți că pentru oamenii simpli din Republica Moldova lucrurile sunt complicate. Căutăm căi să ajutăm Republica Moldova. Momentan nu am semne că s-ar prefigura schimbări în abordarea Republicii Moldova și din contră oamenii au înțeles că urmează o perioadă complicată. Asta nu înseamnă că reformele se opresc. Pentru noi, provocarea este mare, în afară de sprijin, este nevoie de dezvoltarea infrastructurii, poduri, rețele de interconectare. Suntem pregătiți să facem aceste lucruri, doar Republica Moldova trebuie să rămână pe acest parcurs.
Știrea în forma inițială: Jens Stoltenberg va prezida în perioada 29-30 noiembrie Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, de la București. Secretarul general al NATO s-a întâlnit astăzi la Palatul Victoria cu premierul Nicolae Ciucă și, ulterior, a fost primit de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, în jurul orei 16:15. Secretarul general al NATO și președintele României vor susține o declarație comună de presă, la ora 17:00.
Și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, este așteptat să participe la Reuniunea miniștrilor NATO de la București. Oficialul american va avea întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Reuniunea de la București are ca subiecte principale războiul din Ucraina, implementarea noului concept strategic al NATO, provocările din China, securitatea energetică, protecția infrastructurii critice și eforturile alianței de a consolida rezistența în Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova
Anterior, Președintele Klaus Iohannis a susținut luni o alocuțiune în cadrul Reuniunii Liderilor de la München (Munich Leaders Meeting), organizată la Muzeul Național de Artă al României: “Trebuie să luăm în considerare beneficiile cooperării transatlantice pe termen lung. Îmbinând coordonarea și complementaritatea, vom asigura adaptarea cu succes a relației transatlantice la realitățile, provocările și oportunitățile actuale. Ca o condiție prealabilă, trebuie să garantăm securitatea și stabilitatea întregii regiuni a Mării Negre. Doresc Reuniunii Liderilor de la München dezbateri de succes, care sunt sigur că vor oferi o bază de reflecție valoroasă în perspectiva Conferinței de Securitate de la München din 2023”.