Scrisoare a lui Eminescu, expusă în premieră de ziua poetului și Ziua Culturii Naționale

Pentru prima dată, scrisoarea lui Mihai Eminescu adresată prietenului său Chibici, aflată în prezent în patrimoniul Muzeului Prima Școală Românească, va fi expusă publicului în original.

 

Organizatorii au pregătit și alte experiențe inedite: un tur ghidat al expoziției „Vechiul Brașov în grafica secolelor XIX-XX”, din Colecția Muzeului de Artă Brașov; posibilitatea de a răsfoi, cu mănuși speciale, volumul de poezii al lui Mihai Eminescu, ilustrat de pictorul și graficianul Casei Regale, Aurel Bordenache, volum aflat în patrimoniul Bibliotecii Județene George Barițiu; proiecția specială a filmului „Cufărul“, un documentar artistic despre Eminescu, cu Ion Caramitru și Acad. Alexandru Surdu; un concert de flaut, pe versuri de Mihai Eminescu, Lucian Blaga și George Coșbuc, în interpretarea actorului Alexandru Repan și a flautistului Ion Bogdan Ștefănescu.

 

Din Dobling, Viena, Eminescu i-a scris prietenului său în perioada în care era internat într-un spital privat „de alienați“, cum el însuși povestește, pentru care cheltuielile erau suportate probabil chiar de Titu Maiorescu. Scrisoarea a fost trimisă în 12/24 ianuarie 1884, iar Eminescu mărturisește că deși „boala intelectuală i-a trecut“, se afla într-o stare fizică proastă, fiind „slab, rău hrănit și plin de îngrijire asupra unui viitor care, de acum înainte, e fără îndoială mai nesigur decât oricând“. În scrisoare, Eminescu îi cere amicului său să îi lămurească cine plătește pentru tratamentul său în clinică, tratament care îi pare fără niciun folos, își mărturisește neliniștea sufletească pentru starea în care se află și își exprimă dorința de a reveni cât mai curând în țară. Scrisoarea, transcrisă, a fost publicată pentru prima dată în volumul „Opere Complecte“, publicat în 1914 de Librăria Românească cu o prefață și un studiu introductiv de A.C. Cuza, dar nu a mai fost expusă până acum în original. În cadrul evenimentului, ea va fi vernisată de la ora 16.00.

 

La ora 15.00 oaspeții Băncii de Cultură vor avea ocazia să participe la turul ghidat al expoziției „Vechiul Brașov în grafica secolelor XIX-XX”, din Colecția Muzeului de Artă Brașov. Poetul Mihai Eminescu a vizitat orașul Brașov cu mai multe ocazii. La 14 ani, în 1864, el a însoțit trupa de teatru Fanny Tardini-Vlădicescu, care a pus în scenă piese în sala de festivități a Gimnaziului „Andrei Șaguna”, numit la vremea respectivă „Școlile centrale române”, iar Eminescu a jucat rolul ciobanului din piesa „Răzvan și Vidra” de B.P. Hașdeu. Un an mai târziu, trupa a revenit la Brașov, de această dată pentru spectacole prezentate în Sala Reduta din Cetatea Brașovului. Și în anii 1867-1868, Eminescu a ajuns din nou la Brașov cu trupa lui Mihai Pascali pentru mai multe spectacole în sala „Reduta”. Într-una dintre poeziile sale timpurii, îi dedică versuri profesorului său de la Cernăuți, Aron Pumnul (născut în Brașov), iar Bisericii „Sfântul Nicolae” din Șchei îi dedică poezia „Învia-vor voievozii“. Legătura poetului cu Brașovul a continuat și la maturitate, însă cu valențe diferite. Doctorul Constantin Popazu, născut în Șcheii Brașovului, a fost cel care l-a însoțit pe Mihai Eminescu la sanatoriul din Viena, în anul 1883.

 

Litografia „Cetatea Brașovului” de Johann Gott și fiul, realizată în 1872 după o fotografie de Carl Bömches (1837-1893), și una dintre imaginile pe care vizitatorii expoziției o vor putea vedea, reflectă Brașovul în perioada în care poetul Mihai Eminescu a avut primele sale contacte cu orașul.

 

Un alt moment special va fi prezentarea volumului de poezii al lui Mihai Eminescu, ilustrat de pictorul și graficianul Casei Regale, Aurel Bordenache, aflat în patrimoniul Bibliotecii Județene George Barițiu. Volumul de poezii este scos foarte rar și prezentat publicului, care de data aceasta îl va putea admira, atinge și răsfoi, cu mănuși speciale. Volumul a apărut în 1944 la Cartea Românească, sub îngrijirea lui Menny Toneghin, pentru care pictorul și graficianul Aurel Bordenache a realizat o sută cincizeci de desene în tuș. Albumul, aflat în colecția bibliotecii, face parte dintr-un tiraj limitat azi, din care s-au păstrat foarte puține exemplare, deoarece la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial depozitul Cartea Românească a fost bombardat și mare parte din exemplare au fost distruse. Momentul prezentării va include și o cercetare, în premieră, despre Aurel Bordenache, la ora 17.00.

 

Filmul „Cufărul lui Eminescu” (cu Ion Caramitru și Acad. Alexandru Surdu), realizat de regizorul brașovean Cristian Radu Nema și Mimis Ravanis pe un scenariu de Bianca Beatrice Michi Nema, care va rula de la ora 18.00, este un documentar artistic care își propune să răspundă la întrebarea „Ce sunt caietele lui Eminescu?”. Filmul urmărește traiectoria cufărului de călătorie al lui Mihai Eminescu. Prezent la o licitație în care a fost scos la vânzare cufărul ce a aparținut marelui poet, un admirator fanatic al lui Eminescu cumpără acest obiect valoros și îl duce acasă. În prezența cufărului, tânărul devine preocupat de a descoperi istoria sa și a manuscriselor pe care Mihai Eminescu le păstra în cufăr. Cufărul din film este cel original, pe care l-a avut Eminescu, un Louis Vuiton, pe care actualul proprietar l-a oferit autorilor pentru filmare. O altă șansă unică pe care filmul o are și prin care capătă o valoare exponențială este sprijinul academicianului Alexandru Surdu, care a lucrat alături de Constantin Noica pe caietele originale ale poetului – subiectul filmului, de altfel. Potrivit scenaristei Bianca Beatrice Michi Nema, „caietele lui Mihai Eminescu reprezintă laboratorul de creație al celei mai elevate conștiințe de cultură pe care a dat-o acest popor și merită o atenție deosebită în preocupările culturale actuale. Ideea acestui eseu cinematografic a survenit după răsfoirea manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu la sala de lectură a Bibliotecii Academiei Române“.

 

Evenimentul special se va încheia cu concertul „Flaut la puterea poeziei“, pe versuri de Mihai Eminescu, Lucian Blaga și George Coșbuc, în interpretarea actorului Alexandru Repan și a flautistului Ion Bogdan Ștefănescu. Concertul face parte din turul național „Flautul Fermecat“, pe care cei doi artiști l-au susținut în ultimii ani.

 

Programul Evenimentului (duminică, 15 ianuarie)

• 30 – Deschiderea evenimentului Ziua lui Mihai Eminescu și Ziua Culturii Naționale
• Prezentatori: Conf. Dr. Virgil Borcan Universitatea Transilvania din Brașov și Adrian Cârneciu, jurnalist Radio Romania Actualități
• 15:00 – Tur ghidat al expoziției „Vechiul Brașov în grafica secolelor XIX-XX” din Colecția Muzeului de Artă Brașov
• 16:00 – Scrisoarea lui Eminescu din Colecția Muzeului Bisericii Sf. Nicolae – Prima Școală Românească
• 17:00 – Mihai Eminescu ilustrat de Aurel Bordenache, pictor al Casei Regale – moment prezentat de Biblioteca Județeană George Barițiu
• 00 – Proiecția specială a filmului „Cufărul lui Eminescu” (cu Ion Caramitru și Acad. Alexandru Surdu), realizat de regizorul brașovean Cristian Radu Nema și Mimis Ravanis pe un scenariu de Bianca Beatrice
• 19:30 – „Flaut la puterea poeziei” – Alexandru Repan și Ioan Bogdan Ștefănescu (concert)

 

#GazetaBrașovului