Alegerile federale recente din Germania au scos la iveală o realitate tot mai vizibilă în lumea politicului digital: manipularea electorală prin intermediul rețelelor sociale și al inteligenței artificiale. Tactici care au fost observate și în România în ultimii ani par să se repete acum la scară largă în Germania, cu un impact semnificativ asupra opiniei publice.
Larissa Wagner – influencera AI care a promovat extrema dreaptă
Unul dintre cele mai notabile exemple este apariția unui influencer generat prin inteligență artificială, numit Larissa Wagner. Conturile acesteia pe diverse rețele sociale au acumulat zeci de mii de interacțiuni, atrăgând susținători printr-un mix de mesaje populiste și o estetică atrăgătoare. Inițial, Larissa s-a prezentat drept o femeie obișnuită din Senftenberg, un oraș din estul Germaniei cunoscut pentru simpatiile sale față de extrema dreaptă. După ce presa germană a dezvăluit că acest personaj este complet fals, contul s-a reprofilat și a încetat să-și ascundă legăturile cu AfD (Alternativa pentru Germania), un partid de extremă dreaptă.
Cum funcționează manipularea digitală?
Tactica din spatele acestor campanii de dezinformare se bazează pe tehnici psihologice bine cunoscute. Crearea unui profil virtual atractiv permite atragerea unui public tânăr, predispus să interacționeze cu mesaje care le validează opiniile sau frustrările. Această metodă nu este nouă; a fost folosită inclusiv începând din Războiul Rece de ofițerii de propagandă, cum ar fi Markus Wolf din Stasi.
Larissa Wagner și alte conturi similare au folosit exact acest principiu pentru a distribui mesaje anti-UE, anti-imigrație și de susținere pentru lideri politici controversați, precum Donald Trump și Vladimir Putin. În paralel, algoritmii rețelelor sociale au contribuit la amplificarea acestor mesaje, direcționând conținutul spre grupuri predispuse să fie receptive la astfel de discursuri.
Rolul influenței externe și al rețelelor de propagandă
Experții în securitate cibernetică au identificat aproximativ 900 de postări create și distribuite de rețele asociate cu Rusia, precum „Doppelgänger” și „Storm-1516”, active anterior și înaintede alegerile din SUA. Aceste rețele au folosit tactici similare pentru a influența alegătorii germani, distribuind meme-uri, videoclipuri deepfake și fake news menite să discrediteze politicienii pro-europeni și să amplifice narativele naționaliste.
În plus, Elon Musk a contribuit indirect la creșterea vizibilității AfD prin declarații publice și prin faptul că platforma X (fostul Twitter), pe care o deține, a devenit un teren fertil pentru propaganda de extremă dreaptă.
Un model care se repetă
Această situație nu este singulară și ridică semne de întrebare asupra viitorului democrației în era digitală. În România, am asistat la campanii de dezinformare similare, fie prin utilizarea unor conturi false care promovează un anumit tip de discurs, fie prin intermediul unor rețele media obscure care apar și dispar strategic în perioade electorale.
Exemplul Germaniei demonstrează că astfel de strategii devin tot mai sofisticate, iar influența rețelelor sociale și a inteligenței artificiale în alegeri este o problemă globală, nu doar una regională. Este clar că manipularea digitală va juca un rol tot mai important în viitoarele alegeri, inclusiv în cele din România. Rămâne de văzut dacă societatea va reuși să dezvolte mecanisme de protecție în fața acestor noi forme de influență politcă.
Sursa: cadenaser