Compania deținută de miliardarul Elon Musk a precizat că serviciul va funcționa cu ajutorul unor antene speciale care să fie montate pe aeronave, astfel că va avea nevoie de autorizație din partea Administrației Federale a Aviației. Întreg echipamentul va costa companiile aeriene 150 de mii de dolari, iar abonamentul între 12 mii și 15 mii de dolari pe lună.
Starlink susține că serviciul de internet permite o viteză de descărcare de până la 350 MB pe secundă: ”Pasagerii se pot angaja în activități care nu erau anterior disponibile în timpul zborurilor, inclusiv apeluri video, gaming online sau rețele private virtuale”.
Compania spune că nu se va ocupa și de montarea și instalarea echipamentelor, iar operatorii de zbor vor trebui să apeleze la alte firme pentru acest lucru. Până acum, transportatorii american Hawaiian Airlines și JSX au spus că vor să implementeze serviciul.
Starlink nu este însă singura companie care promite internet de mare viteză în timpul zborurilor. Pe piața dominată de Inmarsat și ViaSat, se va mai întrece și cu OneWeb.

Oficiali guvernamentali și analiști japonezi au declarat pentru Reuters că guvernul de la Tokyo va demara până în 2027 (până la următorul Congres al Partidului Comunist din China) cel mai mare program de dezvoltare a capacităților militare de la cel de-al Doilea Război Mondial. Oficialii asiatici au transmis că scopul acestui demers este descurajarea unui eventual război lansat de China în Asia de Est.
Publicația britanică mai scrie că, pe lângă faptul că în 2027 va avea loc următorul Congres al Partidului Comunist, tot atunci Beijingul și-a stabilit următoarea etapă majoră a modernizării militare a Chinei, în același an în care se împlinesc 100 de ani de la înființarea Armatei Populare de Eliberare a Chinei. Amiralul american Philip Davidson a avertizat, anul trecut, că amenințările Chinei adresate Taiwanului “s-ar putea manifesta” în 2027.
Anexarea Taiwanului de către China ar fi un eveniment cu impact direct pentru Japonia. Pierderea statului insular în favoarea Beijingului ar pune în pericol căile maritime cheie pe care Japonia le folosește pentru a se aproviziona cu petrol și multe alte materiale necesare industriei japoneze. Din punct de vedere geografic, un Taiwan controlat de China ar oferi Beijingului acces neîngrădit la Pacificul de Vest, explică Reuters.
“Există diferite nuanțe de opinie, dar, în general, oficialii guvernamentali împărtășesc aceeași viziune asupra semnificației anului 2027. Această problemă a fost discutată la nivel intern”, a declarat un oficial guvernamental pentru Reuters.

Advertisement
Din cauza relațiilor diplomatice și economice pe care Tokyo le are cu Beijing, apărarea insulei Taiwan în cazul unui atac din partea Chinei este puțin probabilă. Cu toate acestea, cel mai apropiat teritoriu al Japoniei de statul insular se află la doar 150 de kilometri distanță, iar în cazul în care împrejurările împing Japonia într-un conflict militar cu Beijingul, s-ar confrunta cu un adversar care alocă de patru ori mai mulți bani pentru dezvoltarea capacităților militare.
Așadar, decizia Japoniei de a dezvolta armata este justificată. În luna iulie, premierul Fumio Kishida a promis să majoreze “substanțial” cheltuielile guvernamentale în domeniul apărării. Partidul Liberal Democrat japonez, aflat acum la guvernare, a promis, de asemenea, că va dubla bugetul militar la aproximativ 68 de miliarde de dolari în următorii cinci ani. În același timp, războiul din Ucraina a avut un impact asupra opiniilor cetățenilor japonezi cu privire la programele de înarmare. Un sondaj publicat în această lună de către televiziunea de stat NHK arată că 55% dintre respondenți susțin alocarea de fonduri suplimentare în domeniul apărării, în timp ce 29% s-au opus ferm ideii.
Oficialii japonezi vorbesc despre achiziționarea mai multor rachete cu rază lungă de acțiune, produse de companii precum Lockheed Martin sau Kongsberg, care pot lovi de la mare distanță ținte nave sau ținte terestre din China sau Coreea de Nord. Premierul Fumio Kishida va dezvălui planul de dezvoltare militară în luna decembrie, alături de o strategie de securitate revizuită.
Japonia a clasificat China în 2019 drept principalul său adversar, argumentând că încălcarea normelor internaționale, presiunile asupra Taiwanului și modernizarea militară rapidă reprezintă o amenințare la adresa securității naționale. Această “anxietate” a guvernului japonez s-a intensificat de la războiul lansat de Rusia în Ucraina.

Serviciul de Asistență Medicală al Aeroportului anunță că a intervenit cu succes, la ora 7.13, pentru salvarea unui pasager în vârstă de 36 de ani care a suferit un atac de cord, la bordul aeronavei, care efectua un zbor pe ruta New Delhi (India) – Frankfurt (Germania). Avionul a aterizat la Otopeni, iar după intervenţia echipei medicale şi transportul pacientului la o unitate medicală de către un echipaj SMURD, îşi va continua zborul către Germania în condiţii normale.

Cotidianul suedez Expressen a relatat că din segmentul de conductă Nord Stream aflat în zona economică exclusivă a țării lipsește o secțiune de 50 de metri. Jurnaliștii suedezi spun că au primit permisiunea de a filma în zonă cu o dronă subacvatică. Reuters nu a putut verifica în mod independent informația privind distrugerea conductei.

Update: “Toate persoanele au fost evacuate, în pasaj fiind doar echipajele de intervenție. Incendiul a fost localizat. În autoturismul la care s-a produs incendiu erau 2 adulți și un copil”, precizează DSU.
Știrea inițială:
“Intervenim pentru stingerea unui incendiu produs în Pasajul Unirii. Arde un autoturism, cu degajări mari de fum. Nu sunt victime până în acest moment. Acționează opt autospeciale de stingere. Circulația este oprită în pasaj”, transmit pompierii.